Sancțiunile americane lovesc comerțul cu petrol rusesc! China refuză să primească tankerurile

13 Ian. 2025, 13:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Ian. 2025, 13:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China a reacționat imediat la noile sancțiuni impuse vineri de președintele american Joe Biden, care vizează flota de umbră a Rusiei, companiile petroliere și firmele de asigurări. Potrivit Bloomberg, unele dintre tankerurile care transportau petrol rusesc nu au ajuns la porturile de destinație, iar procesatorii chinezi și indieni au semnalat posibile pierderi semnificative în importurile de petrol rusesc.

Trei dintre tankerurile afectate de sancțiuni, care se îndreptau către porturi chineze cu petrol rusesc, s-au oprit și au început să plutească pe mare, potrivit datelor de urmărire a navelor. De exemplu, tankerul Huihai Pacific, care a încărcat aproape 770.000 de barili de petrol ESPO la începutul lunii ianuarie în portul Kozmino din Extremul Orient rus, trebuia să ajungă pe 15 ianuarie în portul Dongjiakou din provincia Shandong. Cu toate acestea, în weekend, nava și-a schimbat direcția și se află acum ancorată în larg. Un alt tanker, Mermar, a plecat din Kozmino pe 5 ianuarie cu mai mult de 755.000 de barili de petrol ESPO și trebuia să ajungă săptămâna aceasta în portul Yantai, dar acum s-a oprit pe coasta Chinei.

Printre cele 183 de tankeruri sancționate vineri, mai multe transportau petrol ESPO, un tip preferat de rafinăriile independente din provincia chineză Shandong. Aceste companii au organizat întâlniri de urgență în weekend pentru a stabili dacă pot continua să accepte livrări de petrol rusesc care erau deja în drum spre ele atunci când au fost anunțate sancțiunile, au declarat pentru Bloomberg surse din domeniul comerțului cu petrol.

Sancțiunile au stârnit îngrijorări și în rândul producătorilor de petrol din India. Ministrul indian al Petrolului și directorii companiilor de stat s-au reunit pentru a discuta viitorul sectorului de petrol și gaze al țării după aflarea noilor restricții. Potrivit celor prezenți la întâlnire, sancțiunile impuse Rusiei, care reprezintă aproximativ o treime din importurile de petrol ale Indiei, au fost principalul subiect al discuției, punând pe plan secund alte chestiuni curente.

Șefii rafinăriilor indiene au afirmat că încă analizează documentele împreună cu echipele lor juridice. Unii dintre aceștia au declarat luni că se pregătesc pentru întreruperi semnificative ale livrărilor, care ar putea dura între trei și șase luni și ar putea afecta importurile de până la 800.000 de barili pe zi. Oficialii guvernamentali sunt îngrijorați de posibilitatea unei inflații accelerate, dacă India va trebui să cumpere petrol mai scump de la alți producători, și se pregătesc pentru negocieri cu Washingtonul pentru a menține furnizările rusești.

Potrivit Kpler, tankerurile sancționate au transportat anul trecut mai mult de 530 de milioane de barili de petrol rusesc, ceea ce reprezintă aproximativ două cincimi din exporturile maritime ale Rusiei. Peste jumătate din acest volum, aproximativ 300 de milioane de barili, a fost trimis în China, ceea ce reprezintă aproximativ 61% din importurile maritime de petrol rusesc ale Chinei.

Sancțiunile impuse vineri sunt cele mai extinse de până acum. Ministerul american al Finanțelor a anunțat măsuri împotriva a 183 de nave, a „Gazprom Neft” și filialelor sale, „Surgutneftegaz”, zeci de comercianți de petrol, directori executivi – inclusiv CEO-ul Gazprom Neft, Alexander Dyukov – și companii de asigurări care acoperă navele care transportă petrol rusesc către India, precum „Alfa Insurance” și „Ingosstrakh”. Drept urmare, numărul de nave sancționate care transportă petrol rusesc s-a dublat. Săptămâna trecută, chiar înainte de decizia lui Biden, unul dintre cei mai mari operatori portuari din China, Shandong Port Group, a anunțat că se alătură efectiv sancțiunilor SUA, avertizând că, începând cu 6 ianuarie, va opri primirea navelor incluse în listele negre ale Ministerului american al Finanțelor. Compania administrează porturile din provincia Shandong, unde se importă majoritatea petrolului rusesc, iranian și venezuelean sancționat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Apr. 2025, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Apr. 2025, 09:39 // Actual //  Ursu Victor

Un proces antitrust (N.r. – împotriva unei companii care este suspectată că a încălcat legile concurenței) împotriva gigantului rețelelor sociale Meta a început luni la Washington. Avocații de la concurența americană și de la organul de control al consumatorilor susțin că Meta și-a „anulat” ilegal rivalii, cumpărând Instagram și WhatsApp în urmă cu peste un deceniu, scrie BBC News.

„Au decis că va fi prea greu să concureze și că va fi mai ușor să-și cumpere rivalii”, a declarat avocatul Comisiei Federale pentru Comerț (FTC), Daniel Matheson.

Meta a replicat că procesul FTC, care a revizuit și a aprobat acele achiziții, este „greșit”.

„Meta a achiziționat Instagram și WhatsApp pentru a le îmbunătăți și a le dezvolta alături de Facebook”, a susținut avocatul companiei, Mark Hansen.

O victorie a FTC l-ar putea forța pe CEO-ul Mark Zuckerberg să „spargă” compania. Acţiunea ar putea include vânzarea aplicației Instagram și WhatsApp. FTC spune că Meta a plătit în plus atunci când a achiziționat Instagram pentru 1 miliard de dolari în 2012. Doi ani mai târziu, compania a achiziționat WhatsApp pentru 19 miliarde de dolari.

„Argumentul FTC este că achiziția Instagram a fost o modalitate de a neutraliza această amenințare competitivă în creștere la adresa Facebook”, a spus Rebecca Haw Allensworth, profesor de drept antitrust la Facultatea de Drept Vanderbilt.

Ea afirmă că propriile cuvinte ale lui Zuckerberg, inclusiv cele din e-mailurile sale, ar putea oferi cele mai convingătoare dovezi incriminatorii în proces.

„El a spus că este mai bine să cumperi decât să concurezi. Este greu să devii mai literal decât atât”, adaugă Allensworth.

Luni, Matheson a făcut referire la un mesaj din 2012 de la Zuckerberg, în care discuta despre importanța „neutralizării” Instagram. Meta, pe de altă parte, a spus că achizițiile au îmbunătățit experiența utilizatorilor.

„Achizițiile pentru îmbunătățire și creștere nu au fost niciodată considerate ilegale și nu ar trebui să fie considerate ilegale aici”, a adăugat Hansen.

Compania susține că se confruntă cu concurență din partea unei varietăți de aplicații, inclusiv TikTok, X, YouTube și iMessage. Mark Zuckerberg și fostul director de operațiuni al companiei, Sheryl Sandberg, sunt așteptați să depună mărturie în cadrul procesului, care ar putea dura câteva săptămâni.

Cazul FTC – Meta a fost depus în timpul primei administrații a președintelui Donald Trump, dar riscă să devină politizat în timpul celui de-al doilea mandat. Zuckerberg ar fi făcut lobby personal pe lângă Trump pentru ca FTC să renunțe la caz, potrivit Wall Street Journal. Întrebat de BBC să confirme acel raport, Meta a evitat răspunsul, dar a transmis într-o declarație că „procesele FTC împotriva Meta sfidează realitatea. La mai bine de 10 ani după ce FTC a revizuit și a aprobat achizițiile noastre, acțiunea comisiei transmite mesajul că niciun acord nu este cu adevărat definitiv”, scrie BBC.

Relațiile dintre Zuckerberg și Trump s-au răcit după ce Trump a fost interzis pe platformele Meta în urma revoltei de la Capitoliul SUA din ianuarie 2021. De atunci, relația a început uşor să îşi revină. Meta a contribuit cu 1 milion de dolari la fondul inaugural al lui Trump și a adăugat-o în consiliul său de administrație pe Dina Powell McCormick, fost consilier al lui Trump și pe Dana White, președintele UFC și susţinător al lui Trump.

De asemenea, compania a anunțat în ianuarie că renunță la verificarea independentă a faptelor (N.r. – fact-checking) și a fost de acord să-i plătească lui Trump 25 de milioane de dolari pentru a soluționa un proces legat de suspendarea conturilor sale.

Decizia președintelui Trump de a concedia doi comisari FTC în martie este și ea legată de caz. Rebecca Kelly Slaughter și Alvaro Bedoya, ambii democrați, au fost în minoritate în comisia formată din cinci membri. Până miercuri, doar două locuri din comisie erau ocupate, ambele de republicani. Un alt republican a fost confirmat joi de Senat. Slaughter și Bedoya, care au dat în judecată administrația Trump pentru a fi repuși în funcție, susțin că demiterea lor a avut scopul de a intimida.

„Președintele a transmis un semnal foarte clar nu doar nouă, ci și președintelui Ferguson și comisarului Holyoak că, dacă fac ceva ce nu-i place, îi poate concedia și pe ei. Așa că, dacă nu vor să facă o favoare pentru aliații săi politici, sunt și ei în pericol”, a declarat Slaughter pentru BBC.

Slaughter și Bedoya și-au exprimat amândoi îngrijorarea față de presupusele eforturi de lobby ale lui Zuckerberg.

„Speranța mea este că nu există nicio interferență politică”, a declarat Bedoya.

Ferguson, actualul președinte FTC numit de Trump, a declarat recent pentru The Verge că va „respecta ordinele legale” dacă președintele i-ar cere să renunțe la un proces precum cel împotriva Meta. El a adăugat că ar fi foarte surprins dacă o astfel de situație s-ar întâmpla.

FTC este considerată o agenție esențială pentru supravegherea concurenței. În ultimii ani, a returnat sute de milioane de dolari victimelor fraudei și a implementat reglementări împotriva taxelor ascunse și capcanelor de abonament.

Procesul FTC împotriva Meta are loc în paralel cu un alt caz antitrust major, SUA – Google, care urmează să intre în faza de „remedii”. Departamentul de Justiție a câștigat prima fază a procesului vara trecută, judecătorul Amit Mehta stabilind că Google deține un monopol pe piața căutării online, cu o cotă de piață de aproximativ 90%. Luna trecută, DOJ (N.r. – Departamenul de Justiţie) a reiterat cererea ca instanța să dizolve monopolul Google.

Cazul FTC împotriva Meta va fi mai greu de demonstrat, susține Laura Phillips-Sawyer,

Profesoara de drept comercial asociată la Universitatea din Georgia, Laura Phillips-Sawyer, susţine că va fi mai greu de demonstratul cazul împotriva Meta.

„Cred că vor avea o luptă grea. Este un drum lung până la luarea în considerare a unei posibile vânzări forțate a Instagram sau WhatsApp”, a spus aceasta.

Ea a explicat că, spre deosebire de căutarea online, piața rețelelor sociale are o concurență mai mare, ceea ce face mai dificilă dovedirea unui monopol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU