Efectul „energetic” asupra creditelor ipotecare: Dobânzile cresc cu 1%

Economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra impactului creșterii prețurilor resurselor energetice asupra economiei, subliniind unul dintre cele mai vizibile efecte: majorarea dobânzilor la creditele ipotecare.

Pentru a combate inflația, Banca Națională a Moldovei (BNM) a crescut rata de bază de la 3,6% la 5,6%, măsură ce are scopul de a descuraja consumul și de a limita contractarea de noi credite. Însă, această ajustare afectează și costurile creditelor ipotecare, printr-o creștere semnificativă a dobânzilor.

Ioniță explică faptul că, de fiecare dată când BNM crește rata de bază cu 4%, dobânzile la creditele ipotecare urcă, în medie, cu 1%. Astfel, majorarea actuală va determina o creștere a dobânzilor de la 6,9% anual la 7,9% anual, ceea ce înseamnă un cost suplimentar de 13.000 de lei anual doar din dobândă pentru un credit ipotecar mediu de aproximativ 1,3 milioane de lei.

Acest efect nu este imediat vizibil, ci se va resimți treptat în următoarele luni, pe măsură ce băncile ajustează dobânzile în funcție de rata de bază stabilită de BNM.

„Scumpirea resurselor energetice nu doar că afectează direct facturile noastre, dar are și un impact indirect asupra creditelor ipotecare. Creșterea dobânzilor face ca un credit să devină mai scump și mai greu accesibil”, subliniază Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #economie #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Executivul a găsit, în sfârșit, formula magică pentru distribuirea echitabilă a ajutorului social: elevii din clasele I–IX vor primi câte 1.000 de lei, iar cei din clasele X–XII… vor primi lecții de viață. În cadrul emisiunii „Территория свободы” de la Rlive, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a explicat cu calmul unui funcționar bine odihnit că „există resurse limitate” și că, dacă nu ești în lista bifaților până la clasa a IX-a, ghinion – poate ai deja job sau măcar planuri de emigrare.

Întrebat de moderatoarea emisiunii de ce statul consideră că elevii de liceu nu mai merită sprijin, Vodă a oferit un răspuns aproape poetic: „Este un fenomen interesant” și „guvernul a decis în funcție de posibilități”. Tradus din limbaj de cancelarie: n-avem bani pentru toți, așa că s-a tras linia la 14-15 ani. Mai sus de atât, se presupune că elevii ori nu mai merg la școală, ori se pot întreține singuri.

Tot în această logică, guvernul a propus și o inițiativă „extrem de generoasă”, după cum ne asigură oficialul: s-ar putea să se dea încă 3.000 de lei… dar numai pe hârtie. Iar pe hârtie, după cum se știe, se promite cel mai bine.

Reamintim că Parlamentul a votat joi, 19 iunie, rectificarea bugetului, alocând 300 de milioane de lei pentru ajutoarele unice dedicate elevilor din clasele I–IX. Ceilalți rămân cu speranța și, eventual, cu o diplomă de maturitate emoțională prematură.