Republica Moldova golește rezerva de gaze a României

România se confruntă cu o scădere accelerată a rezervelor de gaze naturale din depozitele subterane, o situație care reflectă o tendință similară la nivel european. Conform datelor din 12 ianuarie ale Gas Infrastructure Europe (GIE), depozitele de gaze ale României sunt umplute doar în proporție de 59,58%, echivalentul a 20,17 TWh de gaz. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de nivelul de 100% atins în luna septembrie 2024, iar tendința îngrijorătoare vine pe fondul unui sezon rece care a început mai devreme decât în alți ani și al unui consum intern în continuă creștere, scrie cotidianul.ro.

Un factor principal al scăderii rapide a rezervelor de gaze este începutul prematur al sezonului rece din acest an, care a determinat o utilizare mai rapidă a gazelor stocate. Gazele au fost extrase din depozite încă din octombrie, mult mai devreme decât în alți ani, ceea ce a contribuit la scăderea accelerată a stocurilor. De asemenea, temperaturile scăzute din prima parte a sezonului de încălzire au crescut semnificativ consumul intern.

Exporturile constante către Republica Moldova reprezintă un alt factor esențial în această scădere rapidă. În ciuda unei ierni mai severe, România a continuat să fie un exportator net de gaze, cu ieșiri zilnice către Moldova și Ungaria care depășeau cantitățile de gaze importate din Bulgaria. De exemplu, pe 12 ianuarie, România a importat 5,4 milioane de metri cubi de gaze, dar a exportat 6,8 milioane de metri cubi.

Ritmul de extracție zilnică a gazelor din depozite a atins valori de 240-250 GWh/zi, ceea ce este mai mult decât în anii anteriori. În prezent, extracția zilnică depășește chiar și producția internă de gaze, ridicând semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestei tendințe pe termen lung și la riscurile pentru aprovizionarea din următoarele luni.

Scăderea rapidă a rezervelor de gaze nu este specifică doar României. La nivel european, depozitele de gaze au scăzut semnificativ, atingând doar 66% grad de umplere la 12 ianuarie 2025, comparativ cu 86% în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Bloomberg. Această scădere rapidă a rezervelor europene ridică îngrijorări cu privire la capacitatea de a reumple depozitele pentru sezonul viitor și la impactul acestui lucru asupra prețurilor pe termen scurt.

Deși nu există un risc imediat de deficit de gaze, golirea rapidă a rezervelor ar putea face procesul de reumplere mai dificil și mai costisitor, având un impact direct asupra prețurilor pe piața europeană. Acest lucru ar putea afecta atât consumatorii casnici, cât și industriile din întreaga regiune, în special pe măsură ce se apropie sezonul rece viitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În centrul Chișinăului se află unul dintre cele mai vechi și valoroase spații culturale ale Republicii Moldova: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Fondat în anul 1889, este cel mai vechi muzeu din țară și unul dintre cele mai importante centre de cercetare și conservare a patrimoniului natural și etnografic.

Clădirea, proiectată de arhitectul Vladimir Țîganco, este una dintre cele mai originale construcții din Chișinău. Arhitectura sa este inspirată din stilul mauritan, specific țărilor islamice din nordul Africii. Fațada simetrică este decorată cu panouri policrome din maiolică, ferestre în formă de potcoavă și ornamente decorative. În interior, vizitatorii pot observa vitralii policrome și elemente epigrafice inspirate din arta orientală.

De-a lungul timpului, muzeul și-a extins domeniul de activitate. Dintr-un muzeu agricol, instituția a devenit un centru complex dedicat naturii, culturii tradiționale și evoluției societății pe teritoriul Basarabiei, iar mai târziu al Republicii Moldova.

Expoziția permanentă a muzeului poartă genericul „Natura. Omul. Cultura”. Amenajată pe o suprafață de peste 2000 de metri pătrați, aceasta prezintă evoluția lumii organice, relația dintre om și natură, utilizarea resurselor naturale și particularitățile mediului din Republica Moldova.

Unul dintre cele mai impresionante exponate este scheletul unui Deinotherium gigantissimum, descoperit în 1961 lângă satul Pripiceni-Rezeși. Cu o lungime de aproximativ șase metri și o înălțime de patru metri, acesta este unul dintre cele mai mari schelete ale acestei specii descoperite vreodată.

Colecțiile muzeului includ peste 200 de mii de piese: obiecte etnografice, costume tradiționale, covoare basarabene, colecții zoologice și botanice, dar și tezaure arheologice descoperite în diferite zone ale țării. Printre acestea se numără tezaurele de la Cărbuna, Valea-Rusului sau Lărguța, unde au fost găsite monede din secolul IV î.e.n. cu efigia regelui Macedoniei Filip al II-lea.

Pe teritoriul muzeului se află și o Grădină Botanică, amenajată încă din 1906. Aici sunt cultivate cele mai răspândite specii de plante, arbori și arbuști din Republica Moldova. În cadrul grădinii funcționează și un vivariu, unde pot fi văzute păsări rare, reptile și pești.

De mai bine de un secol, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală rămâne unul dintre cele mai importante centre științifice și culturale ale țării. Colecțiile sale spun povestea naturii și a tradițiilor moldovenești, iar fiecare sală îi poartă pe vizitatori într-o călătorie prin istoria și identitatea acestui spațiu. Muzeul poate fi vizitat de marți până miercuri între orele 10:00 și 18:00, iar de joi până duminică între orele 10:00 și 17:00.

#muzeul de etnografie #Moldova