Sancțiunile americane lovesc Rusia: exporturile de gaze lichefiate sunt în declin

Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 2% în perioada ianuarie-noiembrie 2025, la 28,4 milioane tone metrice (mmt), deşi în noiembrie s-a înregistrat un avans de 10%, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmite bursa.ro.

Lansarea livrărilor de la noua fabrică Arctic LNG 2 a majorat exporturile ruse în octombrie şi noiembrie. Totuşi, exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate sunt în declin de la începutul anului, în urma sancţiunilor americane impuse în urma invadării Ucrainei, în special cele împotriva noii fabrici Arctic LNG 2, ceea ce a limitat semnificativ utilizarea flotei de vapoare pentru transportarea combustibililor.

Sancţiunile vizează reducerea capacităţii Rusiei de a finanţa războiul aflat acum în al patrulea an, pe fondul unor presiuni tot mai mari asupra economiei şi al unui deficit bugetar tot mai mare. Chiar înainte de ultimele restricţii impuse de SUA, Guvernul rus se aştepta ca veniturile din vânzările de petrol şi gaze, care reprezintă aproape un sfert din bugetul de stat, să scadă la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, din cauza preţurilor mai mici la ţiţei şi a aprecierii rublei.

Exporturile de la Arctic LNG 2 ajung doar în China. La finalul lunii august, China a primit prima navă cargo cu gaze naturale lichefiate de la Arctic LNG 2, arată datele de la Kpler şi LSEG, cu câteva zile înaintea întâlnirii dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul chinez Xi Jinping.

Exporturile GNL din Rusia spre Europa au scăzut în ritm anual cu 16% în perioada ianuarie-noiembrie 2025, la 12,3 milioane tone.

Livrările de la uzina a Yamal LNG a companiei ruse Novatek au crescut în ritm anual cu 2,4% în noiembrie, la 1,7 milioane tone. De la începutul anului, exporturile de la această facilitate au scăzut în ritm anual cu 5%%, la 16,9 milioane tone.

De asemenea, livrările de la Arctic LNG 2 au scăzut luna trecută la 224.000 tone, în timp ce în primele 11 luni din acest an livrările s-au situat la 1,1 milioane tone, China primind aproximativ un milion de tone.

Exporturile de la proiectul controlat de Gazprom Sakhalin-2, orientate spre Asia, au scăzut în ritm anual cu 2% luna trecută, la 0,98 mmt.

#exporturi rusia #gaz lichefiat #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.