Sărăcia mușcă tot mai adânc! În 2024, o treime din populația Moldovei trăia în sărăcie absolută

În anul 2024, rata sărăciei absolute a ajuns la 33,6%, iar rata sărăciei extreme – la 15,4%, ceea ce înseamnă că una din trei persoane trăiește sub pragul minim de bunăstare, iar una din șase în condiții de supraviețuire extremă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

„Acest lucru se datorează nu doar războiului de la hotar, dar și din cauza lipsei unor politici calitative de impulsionare a economiei țării, de a crea noi locuri de muncă, de a susține populația. Statisticile cu privire la recesiunea economiei au fost și ele publicate recent. Cu ajutoare preelectorale nu rezolvi problema saraciei, susține Liviu Vovc de la Blocul Împreună.

Cea mai grav afectată este populația rurală, unde rata sărăciei absolute a urcat de la 32,8% în 2021 la 42,9% în 2024. Practic, aproape fiecare al doilea locuitor de la sate trăiește sub pragul minim de bunăstare. În mediul urban, nivelul a crescut de la 11,9% la 21,6%, dublându-se în doar trei ani.

Mai grav, rata sărăciei extreme – care indică lipsa accesului la cele mai elementare nevoi (alimentare, locuință, îmbrăcăminte) – a atins niveluri critice. În zonele rurale, aceasta a crescut de la 12,7% în 2021 la 20,5% în 2024. În urban, nivelul s-a dublat, ajungând la 8,9%.

Tendința este clară, după cum relevă datele BNS, din 2021 încoace, atât sărăcia absolută cât și cea extremă au crescut constant, cu o accelerare evidentă în ultimii doi ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.