Scandal peste graniță! Trump amenință Canada cu sancțiuni din cauza aerului toxic

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat Canada cu noi taxe vamale, acuzând autoritățile de la Ottawa că gestionează defectuos incendiile de vegetație, al căror fum a acoperit o mare parte din nordul SUA și a determinat emiterea unor avertizări privind calitatea periculoasă a aerului.

„Statele Unite sunt invadate inutil de un aer murdar, poluat și nesănătos”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Liderul de la Casa Albă a acuzat Canada de „neglijență deliberată” și a anunțat că îl va contacta pe premierul canadian Mark Carney pentru a cere explicații, susținând că autoritățile nu și-au întreținut corespunzător pădurile și vegetația.

Declarațiile vin în contextul în care Canada se confruntă cu unul dintre cele mai grave sezoane de incendii forestiere din ultimii ani. Potrivit Sistemului canadian de informare privind incendiile, în țară erau active vineri aproximativ 888 de incendii, dintre care peste 190 în provincia Ontario, majoritatea nefiind încă ținute sub control.

Tensiunile au fost amplificate și de mai mulți congresmeni republicani, care au acuzat Ottawa că nu investește suficient în prevenirea incendiilor și au avertizat că SUA ar putea lua în calcul intervenții directe în zonele de frontieră. Unii dintre aceștia au reluat inclusiv ideea susținută anterior de Trump privind transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american.

Autoritățile canadiene au respins acuzațiile. Premierul provinciei Ontario, Doug Ford, le-a cerut oficialilor americani să ofere sprijin în locul criticilor.

„Poate că, în loc să vă plângeți, ar trebui să trimiteți ajutor. Noi am făcut exact același lucru pentru prietenii noștri americani în timpul incendiilor din California și al uraganelor”, a declarat Ford.

Premierul canadian Mark Carney a subliniat, la rândul său, că schimbările climatice reprezintă o responsabilitate comună.

„Schimbările climatice sunt responsabilitatea tuturor, inclusiv a Statelor Unite”, a afirmat acesta.

Ministrul canadian responsabil de gestionarea situațiilor de urgență a amintit că cele două state cooperează de zeci de ani în combaterea incendiilor, în baza unui acord bilateral semnat încă din 1982 și consolidat printr-o nouă înțelegere după summitul G7 din 2025.

Între timp, incendiile au mistuit deja aproape trei milioane de hectare de teren în Canada, iar fumul s-a extins peste mai multe state americane, inclusiv Minnesota, Michigan, Pennsylvania, Ohio și New York.

Vineri, Detroit înregistra cea mai slabă calitate a aerului dintre marile orașe ale lumii, potrivit platformei IQAir, fiind urmat de Chicago și Washington. În numeroase regiuni au fost anulate activități în aer liber, autoritățile recomandând populației să rămână în locuințe.

Fumul dens a redus vizibilitatea inclusiv în New York și Washington, unde monumente precum Empire State Building și Statuia Libertății au fost aproape complet acoperite de ceață. Situația este monitorizată și în perspectiva finalei Cupei Mondiale dintre Argentina și Spania, programată duminică pe stadionul MetLife din New Jersey, la care este așteptat să participe și Donald Trump.

Specialiștii resping însă afirmațiile potrivit cărora incendiile ar fi rezultatul exclusiv al unei administrări defectuoase a pădurilor. Oamenii de știință susțin că temperaturile ridicate, seceta și schimbările climatice au favorizat extinderea focarelor, iar multe dintre incendii ard în regiuni izolate, unde sunt extrem de dificil de controlat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.