Exporturile de oleaginoase s-au prăbușit de aproape nouă ori! Floarea-soarelui s-a scumpit cu peste 33%

Exporturile de culturi oleaginoase ale Republicii Moldova au coborât în iunie 2026 la cel mai redus nivel din actualul sezon agricol, însă reducerea volumelor a fost compensată de o creștere puternică a prețurilor. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în luna iunie au fost exportate doar 13.025 de tone de oleaginoase, în valoare de 180,5 milioane de lei, pe fondul epuizării stocurilor din recolta anului 2025.

Floarea-soarelui a rămas principalul produs exportat, cu 9.573 de tone, reprezentând 73,5% din volumul total și peste 80% din valoarea exporturilor. Rapița s-a clasat pe locul doi, cu 3.079 de tone și o cotă de aproape 24% din volum. Împreună, cele două culturi au generat peste 97% din exporturile de oleaginoase ale țării.

Deși cantitățile exportate s-au redus drastic, prețurile au urcat puternic. Prețul mediu al unei tone de semințe de floarea-soarelui a ajuns la 15.090 de lei, cel mai ridicat nivel din actualul sezon și cu peste 33% mai mare decât în ianuarie, când o tonă se vindea cu 11.292 de lei. În cazul rapiței, prețul mediu a crescut la 10.075 de lei pe tonă.

Analiza arată că Turcia a rămas principalul cumpărător al semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova, absorbind aproape jumătate din volumul exportat. Totuși, cele mai bune prețuri au fost obținute pe piețele din Europa Centrală. Cehia a plătit în medie 23.313 lei pe tonă, iar Polonia 20.560 lei, aproape dublu față de prețul obținut în Turcia, unde media a fost de 12.038 lei pe tonă.

Pe piața rapiței, Bulgaria a fost cel mai mare cumpărător, cu peste 62% din exporturi, urmată de România și Cehia. Spre deosebire de floarea-soarelui, diferențele de preț între destinații au fost reduse, ceea ce indică o piață mult mai uniformă.

Potrivit economistului Iurie Rija, scăderea exporturilor nu reflectă o diminuare a cererii, ci epuizarea stocurilor înaintea noii recolte. În același timp, oferta redusă a împins prețurile în sus, iar această tendință confirmă un tipar sezonier specific pieței moldovenești: spre finalul sezonului agricol, volumele se comprimă, iar prețurile ating maximele anuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oleaginoase #export #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie