UPDATE: Curtea de Conturi auditează Moldovagaz. Soția lui Chetraru, contabilă la ChișinăuGaz

UPDATE: Violeta Balan de la serviciul de presă al Curții de Conturi a declarat pentru bani.md că vicepreședintele Curții de Conturi, Viorel Chetraru a depus o declarație privind conflictele de interese și dânsul na va participa la exminarea raportului final de audit. Totodată, toți angajații care participă la audit, la inițierea procedurii, au depus deja declarații ale conflictelor de interese.

În scopul asigurării independenţei angajatului din cadrul Curții de Conturi, până la demararea misiunii de audit, acesta, în mod obligatoriu, completează și semnează Declaraţia de independență (conform Modelului anexat), care oferă informaţii despre funcţiile, relațiile și/sau interesele deţinute de către angajat în raport cu entitatea/-țile auditată/-e. Printre circumstanțele care ne pot afecta independenţa se numără: relaţiile de natură familială şi/sau personală cu angajații/conducerea entităţii/-lor auditate, deținerea unor funcții în cadrul entității auditate etc. Declarația de independență va fi semnată în două exemplare, dintre care un exemplar al acesteia va fi prezentat gestionarului Registrului Declarațiilor de independență ale auditorilor publici, iar al doilea – va fi anexat în dosarul misiunii de audit corespunzătoare. De asemenea, membrii CCRM, în mod obligatoriu, semnează o declarație privind conflictul de interese, în caz dacă există un asemenea conflict și nu participă la examinarea și aprobarea raportului de audit respectiv”, se spune în declarația Curții de Conturi.

Curtea de Conturi auditează companiile din domeniul gazului indiferent de participația statului, inclusiv la Moldovagaz. Cel mai interesant este că, potrivit lui Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, „soția vicepreședintelui Curții de Conturi, Viorel Chetraru este contabilă la ChișinăuGaz”.

Ministrul spune că vede o problemă în acest lucru și spune că Viorel Chetraru ar trebui să se abțină de la luarea deciziei privind raportul de audit.

Anterior, și expertul în energetică, Sergiu Tofilat punea la îndoială raportul de audit al Curții de Conturi, care urmează să fie prezentat plenului instituției.

Mă refer aici la dl Lupu și la dl Chetraru, care au deservit regimul lui Plahotniuc, în cazul dlui Chetraru mai este și un conflict de interese, căci are rude care activează în sectorul gazelor. Poate este cazul mai întâi să schimbăm conducerea acestei instituții ca să avem, într-adevăr, o atitudine obiectivă, în al doilea rând, mi-e greu să spun care este nivelul de pregătire al specialiștilor și, mai ales, de remunerare, care este motivația lor, pentru că atunci când tu ai specialiști plătiți cu 7-8 mii de lei și el semnează o hârtie sau ascunde alta și-și face salariu pe 10 ani, este destul de complicat să te aștepți la un rezultat obiectiv”, declara Tofilat.

Curtea de Conturi auditează investițiile și cheltuielile capitale în sectorul gazelor naturale. Iar entitățile auditate, indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică, indiferent dacă statul are participație majoritară sau nu în cadrul acestora, vor asigura prezentarea informațiilor, datelor și documentelor necesare în formatul și termenul solicitat de Curtea de Conturi.

#audit #Curtea de Conturi #conflict

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.