Republica Moldova a exportat aproape 65 de mii de tone de struguri de masă. Câte tone au rămas în frigidere

Reprezentanții asociațiilor viticole din Moldova, ținând cont de noile date ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor ANSA, ajustează balanța producției culturii 2021. Conform calculelor departamentului pe baza certificatelor fitosanitare eliberate, la finele anului trecut au fost exportate din țară aproape 65 de mii de tone de struguri de masă din recolta 2021 (în anul precedent, exporturile de struguri din recolta din 2020 a fost de puțin peste 30 de mii de tone), scrie EastFruit.

De asemenea, cel puțin 10.000 de tone de struguri de masă, în special soiul „Moldova”, au fost acceptate de crame pentru procesare anul trecut. În frigiderele întreprinderilor comerciale și agricole la începutul lunii ianuarie 2022, conform operatorilor pieței de fructe, au rămas aproximativ 8-9 mii de tone de produse. Câți struguri de masă consumă pe an „piața proaspătă” internă, experții nu pot calcula în mod fiabil, dar cu siguranță este vorba de zeci de mii de tone.

În total, potrivit conducerii Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri de Masă, recolta acesteia a depășit anul trecut 100.000 de tone. Aceasta este o prognoză optimistă (va fi confirmată sau infirmată statistic după analizarea rapoartelor întreprinderilor agricole). Anterior, în octombrie-noiembrie anul trecut, unele organizații de producători agricoli considerau că recolta 2021 a culturii de masă nu va depăși 83-85 mii tone. În 2020, au fost colectate aproximativ 65 de mii de tone de struguri.

Soldurile de mărfuri ale produselor depozitate în prezent în frigidere, potrivit comercianților, variază foarte mult ca calitate. O proporție semnificativă de struguri se degradează rapid. Cu toate acestea, există încă o mulțime de produse de înaltă calitate. Exportatorii susțin că nu mai este ușor să găsești un cumpărător pentru aceste produse. În Rusia, în mijlocul iernii, cererea de struguri scade în mod tradițional. În Uniunea Europeană, există un anumit interes pentru strugurii negri cu sâmburi doar în Germania și Polonia. Comercianții speră să găsească cumpărători pentru acesta în Orientul Mijlociu, dar consideră că șansele nu sunt foarte mari.

#struguri #export #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante a fost o măsură temporară, justificată în contextul pandemiei și al crizelor, iar în prezent autoritățile trebuie să se concentreze pe programe țintite pentru categoriile vulnerabile, nu pe intervenții generale asupra pieței, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu.

„Această măsură temporală a fost bine cunoscută, inclusiv până la pandemie și în perioada pandemiei. După noi, trebuie să avem măsuri țintite pentru păturile vulnerabile, dar nu pentru toate persoanele care beneficiază de un regulament general aplicat în Republica Moldova”, a declarat Osmochescu.

Potrivit ministrului, menținerea plafonării adaosurilor comerciale riscă să creeze distorsiuni concurențiale și să afecteze producătorii autohtoni.

„Există și o distorsiune a concurenței în Republica Moldova atunci când beneficiază anumite companii în comparație cu producătorii noștri din Republica Moldova. Acum trebuie să elaborăm și să implementăm programe pentru păturile vulnerabile”, a afirmat oficialul.

Declarațiile vin după Executivul a renunțat oficial la plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante, odată cu abrogarea, din 30 aprilie 2026, a Regulamentului privind formarea prețurilor de comercializare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.

Decizia a fost luată în baza unei legi intrate în vigoare pe 17 mai anul trecut, care a modificat cadrul legal privind intervențiile statului asupra prețurilor.

Până la abrogare, regulamentul stabilea limite clare pentru adaosurile comerciale practicate în lanțul de distribuție. Astfel, produsele social importante puteau fi comercializate cu un adaos de maximum 20% aplicat la prețul de achiziție sau livrare, iar pentru pâine și colaci plafonul era limitat la 10%.

Pentru produsele social importante procesate în unitățile comerciale, regulamentul permitea un adaos comercial cumulativ de cel mult 40%, indiferent dacă produsele erau autohtone sau din import.

Lista produselor vizate includea mai multe alimente de bază consumate zilnic, printre care pâinea, laptele, chefirul, brânza de vaci, smântâna, untul, uleiul de floarea-soarelui, făina, orezul, hrișca, grișul, fulgii de ovăz, dar și preparatele pentru sugari și copii mici.