Scandalul doctorilor de la Ambulanță! Nemerenco: Am sesizat CNA

Ministra Sănătății a reacționat pe Facebook la scandalul celor 40 de medici de la Ambulanță care ar urma să fie concediați.

„Toți 40 de angajați din totalul de 5800 angajați ai instituției sunt de vârstă profund pensionară, dar nu acesta este motivul principal al disponibilizării, ci faptul că existența acestor funcții nu a adus plus valoare instituției, sistemului și pacientului, majoritatea dintre ele s-au numit “consilierul consilierului”, “ajutorul secretarei”, arhivari care arhivau istoriile medicale de acasă (cum, nimeni nu a înțeles nici pînă astăzi), șef pe nu știu care logistică, experți nu știu în care expertiză, secretară-dactilograf (când nu mai dactilografiază nimeni în lume și mașini de tipărit găsești doar la muzeu), statisticieni care nu duceau nici statistica prezenței lor la serviciu și alții. Mai mult decât atât, toți acești 40 aveau funcții în aparatul administrativ, din ei 27 cadre nonmedicale, niciunul nu lucra pe ambulanță, și cel mai important, majoritatea erau rude de gradul I sau II cu toată șefia veche a CNAMUP, o parte nici nu se prezentau la serviciu. Bani publici utilizați în detrimentul serviciului și pentru creșterea bunăstării familiilor. Materialele care confirmă cele spuse mai sus le-am remis la CNA”, se arată în mesajul ministrei.

Scandalul de la Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP) a luat amploare, după ce Realitatea.md a publicat un document care denotă faptul că administrația instituției vrea să dea afară 40 de angajați, care au atins vârsta de pensionare, redacția noastră a intrat în posesia unui alt document.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#doctori #Nemerenco #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mişcarea Alternativa Naţională solicită guvernării să renunțe la ceea ce numește o politică iresponsabilă față de sectorul agricol și cere măsuri urgente pentru sprijinirea fermierilor. Formațiunea îndeamnă autoritățile să nu admită acumularea de restanțe la plata obligațiilor față de agricultori, să majoreze fondul de subvenționare cel puțin până la nivelul anului precedent și să schimbe mecanismul de acordare a subvențiilor, pe baza unor analize profesioniste ale situației reale din sector.

Totodată, Alternativa Națională cere protejarea pieței interne și susținerea exportatorilor agricoli, subliniind că doar prin astfel de măsuri Republica Moldova poate relansa agricultura, crește ponderea acesteia în formarea PIB, acoperi o parte semnificativă a necesităților pieței interne și crea noi locuri de muncă.

Formațiunea își exprimă „indignarea” față de atitudinea guvernării, acuzând partidul de la putere, Partidul Acțiune și Solidaritate, de o abordare „batjocoritoare” față de fermieri. Potrivit Alternativa Națională, de la venirea PAS la guvernare, restanțele la plata subvențiilor au crescut constant, ajungând într-o situație „ieșită din comun”, marcată inclusiv de decizia de reducere a subvențiilor pentru agricultură.

Datele prezentate de formațiune arată că restanțele din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și a Mediului Rural au crescut de la 1,29 miliarde de lei la sfârșitul anului 2022, la 1,33 miliarde de lei în 2023 și 2,13 miliarde de lei în 2024, depășind 3 miliarde de lei la finele anului 2025. Astfel, în anii de guvernare ai PAS, valoarea restanțelor ar fi crescut de aproape trei ori.

Alternativa Națională mai susține că, în noiembrie 2025, în fondul de subvenționare existau circa 100 de milioane de lei nevalorificați, fapt care, potrivit formațiunii, demonstrează lipsa de responsabilitate și de voință a guvernării de a sprijini efectiv fermierii. În același context, este criticată decizia de a reduce subvențiile pentru agricultură în 2026 cu 190 de milioane de lei.

În plan comercial, Alternativa Națională afirmă că, în perioada guvernării PAS, exporturile de produse agricole au scăzut, în timp ce importurile au crescut. Dacă în 2022 exporturile agricole se ridicau la 1,94 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2025 acestea ar fi ajuns la 1,51 miliarde de dolari. În același timp, deficitul comercial pe segmentul produselor agricole ar fi atins în 2025 nivelul de 70 de milioane de dolari.

Formațiunea mai afirmă că, în ultimii ani, contribuția agriculturii la formarea Produsului Intern Brut a coborât până la aproximativ 7%, în pofida datelor oficiale prezentate de guvernare, pe care Alternativa Națională le califică drept „manipulatoare” și care ar indica o creștere semnificativă a sectorului agricol în 2025.