Petrolistul care alimentează și Moldova pierde jumătate de miliard de euro după pactul cu Guvernul

Gigantul energetic OMV Petrom, cea mai mare companie din România și un jucător-cheie și pe piața din Republica Moldova, a anunțat o ajustare masivă de depreciere în valoare totală de 420 milioane de euro, care va fi reflectată în rezultatele financiare ale trimestrului IV din 2025.

Decizia vine ca efect direct al acordului semnat în decembrie 2025 între grupul OMV și Guvernul României, prin care au fost stabilite principiile pentru prelungirea cu 15 ani a licențelor de producție pentru zăcămintele de petrol și gaze.

Într-un raport transmis astăzi Bursei de Valori București, OMV Petrom arată că aceste ajustări sunt legate exclusiv de segmentul Exploration & Production (E&P) și nu afectează performanța operațională curentă a companiei.

Potrivit companiei, prima componentă majoră a deprecierii este de aproximativ 300 milioane de euro și vizează alte active financiare din segmentul E&P, în legătură cu obligațiile de abandonare a sondelor și infrastructurii petroliere, costuri care trebuie suportate la finalul ciclului de viață al zăcămintelor.

A doua componentă, de circa 120 milioane de euro, este legată de imobilizările corporale din E&P și reflectă: taxarea mai ridicată introdusă prin noul acord cu statul român, declinul mai accentuat al producției la unele zăcăminte mature.

Acești doi factori au redus valoarea economică a unor active din portofoliul Petrom, ceea ce a impus recunoașterea contabilă a pierderilor.

Impactul total este de 420 milioane de euro, dar doar „pe hârtie”. OMV Petrom subliniază că cele 420 milioane de euro vor fi clasificate drept „elemente speciale”, ceea ce înseamnă că nu afectează rezultatul operațional curent al companiei.

„Estimăm că Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale al companiei pentru T4/25 nu va fi afectat de niciuna dintre aceste ajustări”, a transmis compania.

OMV Petrom este unul dintre cei trei jucători care domină piața carburanților din Republica Moldova, având o cotă de aproape 20% la importul de benzină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrom #pierderi #petrol #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.