Scandalul FlyOne! Ministerul Infrastructurii susține că decizia este legală 

29 Iun. 2026, 16:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
29 Iun. 2026, 16:23 // Bani și Afaceri //  bani.md

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale susține că decizia prin care fondatorii companiei FLYONE au fost obligați să renunțe la cotele-părți deținute în societate rămâne legală, chiar dacă documentul Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului face trimitere la o lege abrogată.

Precizările au fost oferite redacției BANI.MD, după ce jurnalistul Corneliu Gandrabur a semnalat că Procesul-verbal nr. 37 al ședinței Consiliului din 22 iunie 2026 invocă Legea nr. 618/1995 privind securitatea statului, act normativ care a fost abrogat în octombrie 2025 prin Legea nr. 249/2025 privind securitatea națională.

În răspunsul transmis BANI.MD, Ministerul Infrastructurii arată că decizia Consiliului este fundamentată pe prevederile articolelor 6 lit. b) și 8 lit. b) din Legea nr. 174/2021 cu privire mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului.

Instituția admite că legea cu privire la securitatea statului la care se face referire în argumentare a fost abrogată, însă susține că aceasta a fost înlocuită de o nouă lege care reglementează același domeniu.

„Este adevărat că Legea privind securitatea națională la care se face referire în argumentare a fost abrogată prin adoptarea unei noi legi care reglementează același domeniu. Este vorba de Legea nr. 249/2025 cu privire la securitatea națională. Noțiunile și criteriile relevante în privința riscurilor la adresa securității naționale sunt reglementate în prezent de această lege, astfel încât fundamentarea deciziei rămâne valabilă”, se arată în răspunsul ministerului.

Potrivit autorității, modificarea cadrului normativ nu schimbă temeiul juridic al hotărârii adoptate de Consiliu.

„Schimbarea cadrului normativ în materia securității naționale nu afectează temeiul și argumentarea deciziei adoptate de Consiliu”, precizează ministerul.

Subiectul a fost adus în atenția publică după ce jurnalistul Corneliu Gandrabur a publicat o analiză în care susține că procesul-verbal al Consiliului face trimitere la o normă legală ieșită din vigoare. Acesta a mai remarcat că documentul conține zece puncte privind mai multe întreprinderi, în timp ce Ministerul Infrastructurii a comunicat public doar decizia referitoare la FLYONE. De asemenea, autorul a atras atenția asupra faptului că documentul menționează că fondatorii și proveniența capitalului companiei nu ar fi cunoscute, deși informațiile privind acționariatul sunt disponibile în registrele oficiale.

Săptămâna trecută, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că fondatorii FLYONE sunt obligați să renunțe la participațiile deținute în companie în termen de 90 de zile, în urma aplicării mecanismului de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului.

29 Iun. 2026, 17:05
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Iun. 2026, 17:05 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.