FlyOne „ținută la sol” în baza unei legi anulate? Cum nu explică Guvernul decizia

UPDATE: Ministerul Infrastructurii a venit ulterior cu o reacție: Scandalul FlyOne! Ministerul Infrastructurii susține că decizia este legală

Documentul prin care fondatorii companiei FLYONE sunt obligați să renunțe la cotele-părți din societate în termen de 90 de zile conține o trimitere la o lege abrogată anul trecut, atrage atenția jurnalistul Corneliu Gandrabur, într-o analiză publicată pe blogul său, citat de ZIUA.MD.

Amintim că, săptămâna trecută, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că fondatorii FLYONE trebuie să renunțe la participațiile deținute în companie, în urma aplicării clauzei de schimbare a controlului prevăzută de legislația privind investițiile de importanță pentru securitatea statului.

Autorul a analizat Procesul-verbal nr. 37 al ședinței Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului din 22 iunie 2026 și a constatat că documentul face trimitere la art. 6 lit. b) din Legea nr. 174/2021, care, la rândul său, invocă art. 4 alin. (2) din Legea securității statului nr. 618/1995. Legea respectivă a fost însă abrogată prin art. 32 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 249/2025, intrată în vigoare în octombrie 2025. Prin urmare, susține autorul, documentul guvernamental face referire la o normă legală care nu mai este în vigoare.

De asemenea, procesul-verbal nr. 37 conține zece puncte referitoare la mai multe întreprinderi, în timp ce comunicatul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale s-a referit, în mod inexplicabil, doar la FLYONE. Mai mult, documentul menționează că nu ar fi cunoscuți fondatorii companiei și proveniența capitalului acesteia, deși informațiile privind acționariatul sunt disponibile în registrele oficiale.

Redacția BANI.MD a solicitat explicații ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea și l-a întrebat cum a fost adoptată decizia în cazul FLYONE în condițiile în care documentul face trimitere la o lege abrogată. Ministrul a respins apelul telefonic.

Ulterior, redacția l-a contactat pe secretarul de stat Mircea Păscăluță, care a redirecționat solicitarea către serviciul de presă al ministerului. Apelurile către serviciul de presă au fost respinse, iar întrebările expediate în scris au rămas fără răspuns până la publicarea acestui material.

În același timp, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Daniela Crudu nu a oferit o explicație în acest sens.

#munteanu #Bolea #flyone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.

#minister #datorie #plati

Bani.md

Toate știrile

FlyOne „ținută la sol” în baza unei legi anulate? Cum nu explică Guvernul decizia

Datoria de stat a crescut cu peste 10 miliarde de lei în doar cinci luni