Statul împrumută, contribuabilii achită! 2,4 miliarde de lei au fost cheltuite pe dobânzi

Cheltuielile Republicii Moldova pentru plata dobânzilor la datoria de stat au crescut în primele cinci luni ale anului 2026 și au ajuns la 2,42 miliarde de lei, cu aproape 700 de milioane de lei sau 40,1% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit raportului Ministerului Finanțelor privind executarea bugetului public național.

Creșterea costurilor cu dobânzile este cea mai accentuată dintre principalele categorii de cheltuieli ale bugetului de stat. Pentru comparație, cheltuielile de personal au avansat cu doar 1,7%, iar cele pentru bunuri și servicii cu 11,4%.

În același timp, veniturile totale ale bugetului de stat au crescut cu numai 2,8%, până la 30,3 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au urcat cu 4,4%, la aproape 38 de miliarde de lei. Ca urmare, bugetul de stat a înregistrat un deficit de 7,6 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai.

La nivelul întregului buget public național, veniturile au însumat 51,7 miliarde de lei, în creștere cu 6,2% față de aceeași perioadă din 2025, însă cheltuielile au avansat într-un ritm mai rapid, cu 7%, până la 58,1 miliarde de lei. Deficitul consolidat a ajuns astfel la 6,46 miliarde de lei.

Raportul mai arată că încasările administrate de Serviciul Fiscal de Stat au crescut cu 15,6%, până la 14,8 miliarde de lei, iar cele administrate de Serviciul Vamal cu 6,5%, până la 16,9 miliarde de lei. În paralel, statul a restituit contribuabililor TVA și accize în valoare de 2,42 miliarde de lei, cu 34,3% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

La 31 mai 2026, soldul mijloacelor bănești din conturile bugetului public național era de 15,7 miliarde de lei.

#bani #finanțe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA