Scandalul Sumitomo: Tensiuni între gigantul japonez în Republica Moldova și Consiliul Concurenței 

08 Aug. 2024, 14:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Aug. 2024, 14:11 // Actual //  bani.md

Într-o evoluție care a captat atenția atât a publicului, cât și a investitorilor internaționali, cazul Sumitomo (SE Bordnetze SRL) a revenit în prim-plan, aducând în discuție relația tensionată dintre investitorii străini și autoritățile moldovenești. Recent, fostul premier Ion Chicu a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV că gigantul japonez din sectorul automotive, Sumitomo, prin subsidiara sa SE Bordnetze SRL, ar putea fi amendat cu 14 milioane de euro de către Consiliul Concurenței.

Cazul își are originea în anul 2022, când Consiliul Concurenței a emis o decizie prin care a constatat că SE Bordnetze SRL a beneficiat de un ajutor de stat considerat ilegal, în valoare de sute de milioane de lei, acordat de Primăria municipiului Orhei și întreprinderea municipală Servicii Comunal-Locative Orhei. Acest ajutor a venit sub forma unei scutiri de la plata chiriei pentru o uzină și terenul aferent, situate în subzona Orhei a Zonei Economice Libere (ZEL) Bălți.

Decizia Consiliului Concurenței a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care Primăria Orhei și Servicii Comunal-Locative Orhei au gestionat această tranzacție, renunțând la plata chiriei pentru a compensa diferența dintre resursele financiare avansate de întreprindere pentru construcția uzinei și valoarea de piață a acesteia. Conform Consiliului, această scutire a fost considerată un ajutor de stat ilegal.

Reacția Consiliului Concurenței și a Asociației Businessului European

Președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu, a subliniat că nu a fost impusă nicio amendă companiei și că decizia nu vizează direct SE Bordnetze, ci autoritățile locale din Orhei. El a menționat că problema centrală constă în diferența dintre valoarea de piață a obiectului construit și suma investițiilor raportate de companie, diferență care a fost interpretată ca ajutor de stat.

„La moment, noi nu vedem obstacole pentru ca compania să facă o altă evaluare de piață a acestor bunuri imobile (dacă consideră că evaluarea veche nu putea fi utilizată pentru constatarea valorii reale de piață). Și dacă în urma acestei evaluări se va constata că valoarea de piață a obiectului corespunde  valorii scutirilor acordate, aceasta ar putea fi temei pentru o nouă notificare la Consiliu și re-examinare a acestei probleme. Mai mult decât atât, acest lucru ar permite soluționarea problemei și finalizarea proceselor de judecată care sunt la moment în derulare”, a punctat Gherțescu.

Mariana Rufa, directorul Asociației Businessului European, a declarat că acest caz este monitorizat îndeaproape de autorități pentru a evita pedepsirea nedreaptă a unui investitor străin din cauza unei examinări insuficiente a detaliilor cazului. Ea a subliniat că nu a fost emisă o decizie finală, iar cazul este în curs de reevaluare pentru a se asigura că toate aspectele sunt tratate conform legii.

„Ceea ce este important este că pe marginea acestui caz se va recurge la examinări adiționale din parte Consiliului Concurenței pentru ca toate evaluările sunt făcute conform calculelor actualizate. Ceea ce înseamnă că autoritatea concurențială va trebui să considere o azaliză mai meticuloasă referitor la eventuala penalitate sau neaplicarea ei”, a menționat Mariana Rufa.

Divergențele evaluărilor și impactul asupra investitorilor

Un aspect esențial al disputei este legat de evaluarea independentă a proprietăților imobile implicate. SE Bordnetze a contestat metodologia utilizată de evaluatorii care au realizat raportul de evaluare pe baza căruia Consiliul Concurenței a luat decizia. Potrivit companiei, această evaluare nu ar trebui să fie determinantă, iar Consiliul ar trebui să accepte o nouă evaluare care să reflecte valoarea reală de piață a bunurilor.

Consiliul Concurenței, însă, a respins aceste obiecții, afirmând că metodologia utilizată este în conformitate cu standardele actuale și că orice altă evaluare poate fi prezentată pentru reconsiderare, dar decizia de acum rămâne valabilă.

În prezent, cazul Sumitomo se află în judecată, iar Curtea de Apel a emis o măsură asiguratorie pentru a nu fi prejudiciat investitorul. Sumitomo a investit 40 de milioane de dolari în una dintre cele mai moderne fabrici din Moldova de cablaje electrice pentru automobile și asigură locuri de muncă pentru circa 3 000 angajați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
13 Ian. 2026, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!