Scandalurile în care a fost implicat omologul lui Recean desemnat în fruntea Guvernului de la București

13 Iun. 2023, 17:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iun. 2023, 17:49 // Actual //  bani.md

Ciolacu a fost, de-a lungul timpului, consilier local, consilier judeţean, dar şi prefect interimar între lunile noiembrie şi decembrie 2005, atunci când prefectul în funcţie, fostul senator Ion Vasile, s-a autosuspendat pentru a putea candida la Parlament. El este la al treilea mandat de deputat, digi24.ro.

Marcel Ciolacu are 55 de ani, a absolvit în 1995 Facultatea de Drept a Universităţii Ecologice Bucureşti, precum şi studii de sepcialitate, în 2004, la aceeaăi instituţie de învăţământ. În perioada 2008 – 2009, a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare – Perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale ”Securitate şi buna guvernare”. Ciolacu are şi un masterat, absolvit în 2012, la SNSPA – Bazele sectorului public. Managementul finanţelor publice.

Între anii 2008 – 2012, Marcel Ciolacu a fost viceprimar al municipiului Buzău, iar în anul 2012 a câştigat primul mandat de deputat, fiind ales în Colegiul uninominal 7 care cuprindea municipiul Buzău şi patru comune adiacente, învingându-l la scor pe deputatul Cezar Preda. El se află acum la al treilea mandat de deputat, din noiembrie 2021, fiind preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În anul 2013, Marcel Ciolacu a fost desemnat consilier onorific al lui Victor Ponta. În perioada Iunie 2017 – Ianuarie 2018, a fost vicepremier în Cabinetul Mihai Tudose.

Din 1996, a deţinut diferite funcţii în PSD, de la vicepreşedinte al Organizaţiei de Tineret (1996 – 2000), la vicepreşedinte al organizaţiei municipale, apoi al celei judeţene, preşedinte al Organizaţiei Municipale PSD Buzău (2010 – 2015), membru al Consiliului Naîional al PSD, preledinte interimar, iar în august 2020 a devenit preşedinte al PSD.

Conform CV-ului, cunoaşte limbile engelză şi franceză.

El este căsătorit şi are un fiu.

Marcel Ciolacu a fost implicat, de-a lungul timpului, în două mari scandaluri, devenite publice la mai multă vreme după ce au avut loc faptele care le-au generat.

Vânătoarea cu Omar Hayssam și controversa certificatului de revoluționar

Unul dintre acestea se referă la participarea sa la o partidă de vânătoare alături de Omar Hayssam, care s-ar fi petrecut în Munţii Buzăului în anul 2002. La acea vreme, prefect al judeţului Buzău era preşedintele PSD Buzău Ion Vasile, a cărui amiciţie cu Omar Hayssam era de notorietate, Hayssam fiind şi proprietarul celei mai mari fabrici de lemn de pe Valea Buzăului, Foresta Nehoiu. Ciolacu, care era mâna dreaptă a lui Ion Vasile, apare într-o fotografie alături de Omar Hayssam şi de şeful Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş. Marcel Ciolacu a susţinut că grupul care s-a fotografiat alături de sirian cuprindea mai mulţi oameni, însă fotografia care a fost livrată în spaţiul public a fost editată.

Un alt scandal în care a fost implicat Marcel Ciolacu este cel legat de URBIS SERV, societate care apartine Consiliului Local Municipal Buzău şi care se ocupă cu îngrijirea străzilor şi spaţiilor verzi. Ciolacu a condus Urbis Serv între mai 2007 – iulie 2008, perioadă în care a fost acuzat că ar fi semnat un contract de asfaltare a unor străzi din municipiul Buzău cu firma Mecan Construct, care aparţinea unui fost consilier judeţean PSD, Dumitru Dobrică, contract pe care Curtea de Conturi Buzău l-ar fi declarat ilegal în urma unui control din 2009.

Au existat controverse şi cu privire la statutul său de revoluţionar după ce Recorder a scris că liderul PSD are certificat de revoluţionar şi a cerut preschimbarea pentru a avea dreptul la indemnizaţie, solicitând titlul de ”luptător cu rol determinant în victoria Revoluţiei Române”.

”Diferenţa dintre cele două titluri este că cel pe care l-a solicitat anul acesta vine la pachet cu o indemnizaţie lunară de 2.000 de lei. În anii ’90, Ciolacu a primit, în baza titlului de revoluţionar, şi un hectar de teren pe raza comunei buzoiene Săpoca, pe care ulterior l-a vândut”, scria în 2019 Recorder.

”Niciodată nu am vorbit despre acest lucru. Eu în municipiul Buzău am participat la Revoluţie. Sunt membrul unui club, Club 22 Buzău, sunt, mi se pare, doar 52 de membri. Suntem cei care am apărat şi am acţionat în raza Palatului Comunal al municipiului, nu am fost niciodată contestat, nu am făcut niciodată o fală din asta, dar acum nu-mi cereţi să îmi fie şi ruşine. Nu am solicitat niciodată nicio indemnizaţie pentru acest lucru de la statul român. Mă consider îndreptăţit să las copilului meu să arate şi el la nepoţi că bunicul lor sau străbunicul lor a făcut ceva pentru această ţară. Niciodată de când sunt în politică, niciodată eu nu am declarat că sunt revoluţionar, că ce fapte am făcut în acele zile”, a replicat liderul PSD.

Ciolacu a susţinut că nu a cerut niciun ban statului român pentru că a fost la Revoluţie.

“Nu sunt apărut în niciun decret. Nu îmi faceţi o vină pentru că nu am murit sau pentru că nu am stat în casă de Revoluţie. Sunt mândru că am fost la Revoluţie, nu am cerut niciun ban statului român pentru faptul că am fost la Revoluţie, dar nu mă faceţi vinovat pentru lucrul acesta pentru că nu vă permit”, a explicat Marcel Ciolacu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 09:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 09:59 // Actual //  Ursu Victor

Prețurile petrolului ar putea rămâne la niveluri ridicate mult mai mult decât anticipau investitorii și alimentează un nou val de presiuni inflaționiste asupra economiei mondiale. Contractele futures pentru livrările din 2027 s-au scumpit în ultimele săptămâni, iar analiștii avertizează că efectele războiului cu Iranul asupra pieței energetice riscă să se prelungească și anul viitor și afectează costurile de transport, producție și dobânzile, relatează Axios.

Potrivit datelor de piață analizate de publicația americană, contractele futures pentru petrol cu livrare în ianuarie 2027 au crescut cu 17% de la începutul lunii septembrie, depășind pragul de 97 de dolari pentru un baril. Este cel mai ridicat nivel înregistrat de aceste contracte de la izbucnirea războiului cu Iranul.

Scumpirile sunt vizibile și pentru celelalte perioade de livrare. Contractele pentru iunie 2027 au avansat cu 18%, până la 88 de dolari pe baril, în timp ce cele pentru decembrie au crescut cu 13%, ajungând la aproximativ 81 de dolari. Deși piețele continuă să anticipeze o anumită ieftinire a petrolului pe parcursul anului viitor, reducerea așteptată este mult mai modestă decât estimările de acum câteva săptămâni.

Schimbarea de perspectivă vine după ce, la sfârșitul verii, investitorii mizau pe diminuarea tensiunilor cu Iranul și pe reluarea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu. Aceste speranțe au fost însă înlocuite de temeri privind persistența riscurilor geopolitice și costurile ridicate ale transportului maritim.

Un factor suplimentar de vulnerabilitate îl reprezintă diminuarea rezervelor de petrol. Stocurile au contribuit inițial la amortizarea șocului provocat de întreruperea livrărilor din Orientul Mijlociu, însă o parte importantă a acestora a fost consumată de la începutul conflictului. În consecință, economia mondială devine mai expusă unui eventual nou salt al cotațiilor.

Situația complică inclusiv calculele băncilor centrale. În mod tradițional, instituțiile monetare au tratat scumpirile energiei drept șocuri temporare, evitând să reacționeze excesiv prin majorarea dobânzilor. Persistența prețurilor ridicate riscă însă să transforme aceste creșteri într-o sursă de inflație de durată, cu efecte asupra consumului, investițiilor și ritmului de creștere economică.

Paradoxal, exporturile de petrol din Golful Persic au revenit chiar peste nivelurile anterioare războiului. Potrivit Wall Street Journal, care citează datele companiei Kpler, livrările au depășit 24 de milioane de barili pe zi în săptămâna încheiată la 18 octombrie, comparativ cu 23,3 milioane de barili înaintea conflictului.

Recuperarea a fost posibilă prin utilizarea unor rute alternative și prin transferarea petrolului între nave în afara Strâmtorii Ormuz. Aceste soluții presupun însă cheltuieli suplimentare și riscuri de securitate considerabile.

Christopher Haines, responsabil pentru piața mondială a petrolului în cadrul Energy Aspects, avertizează că posibilitățile de majorare a exporturilor din Orientul Mijlociu rămân limitate, chiar și cu mecanismele alternative de transport. În plus, restabilirea încrederii companiilor maritime și a asigurătorilor că navele nu vor fi atacate va fi extrem de dificilă.

Economistul Robin Brooks consideră că scumpirea petrolului este determinată într-o măsură importantă de creșterea costurilor de transport și de teama unor noi atacuri, nu doar de un deficit fizic de țiței. Potrivit estimărilor sale, exporturile din Golful Persic recuperaseră deja 91% din nivelul anterior războiului, iar prima de risc asociată conflictului adaugă cel puțin 20 de dolari la prețul unui baril.

În paralel, administrația președintelui american Donald Trump încearcă să reducă prețurile carburanților înaintea alegerilor legislative de la mijlocul mandatului. Una dintre măsurile recente vizează facilitarea accesului pe piață al unor volume suplimentare de motorină rusească. Efectele ar putea fi însă limitate, deoarece atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia și sancțiunile care îngreunează reparațiile restrâng capacitatea Moscovei de a majora exporturile.