Scandalurile în care a fost implicat omologul lui Recean desemnat în fruntea Guvernului de la București

13 Iun. 2023, 17:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iun. 2023, 17:49 // Actual //  bani.md

Ciolacu a fost, de-a lungul timpului, consilier local, consilier judeţean, dar şi prefect interimar între lunile noiembrie şi decembrie 2005, atunci când prefectul în funcţie, fostul senator Ion Vasile, s-a autosuspendat pentru a putea candida la Parlament. El este la al treilea mandat de deputat, digi24.ro.

Marcel Ciolacu are 55 de ani, a absolvit în 1995 Facultatea de Drept a Universităţii Ecologice Bucureşti, precum şi studii de sepcialitate, în 2004, la aceeaăi instituţie de învăţământ. În perioada 2008 – 2009, a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare – Perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale ”Securitate şi buna guvernare”. Ciolacu are şi un masterat, absolvit în 2012, la SNSPA – Bazele sectorului public. Managementul finanţelor publice.

Între anii 2008 – 2012, Marcel Ciolacu a fost viceprimar al municipiului Buzău, iar în anul 2012 a câştigat primul mandat de deputat, fiind ales în Colegiul uninominal 7 care cuprindea municipiul Buzău şi patru comune adiacente, învingându-l la scor pe deputatul Cezar Preda. El se află acum la al treilea mandat de deputat, din noiembrie 2021, fiind preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În anul 2013, Marcel Ciolacu a fost desemnat consilier onorific al lui Victor Ponta. În perioada Iunie 2017 – Ianuarie 2018, a fost vicepremier în Cabinetul Mihai Tudose.

Din 1996, a deţinut diferite funcţii în PSD, de la vicepreşedinte al Organizaţiei de Tineret (1996 – 2000), la vicepreşedinte al organizaţiei municipale, apoi al celei judeţene, preşedinte al Organizaţiei Municipale PSD Buzău (2010 – 2015), membru al Consiliului Naîional al PSD, preledinte interimar, iar în august 2020 a devenit preşedinte al PSD.

Conform CV-ului, cunoaşte limbile engelză şi franceză.

El este căsătorit şi are un fiu.

Marcel Ciolacu a fost implicat, de-a lungul timpului, în două mari scandaluri, devenite publice la mai multă vreme după ce au avut loc faptele care le-au generat.

Vânătoarea cu Omar Hayssam și controversa certificatului de revoluționar

Unul dintre acestea se referă la participarea sa la o partidă de vânătoare alături de Omar Hayssam, care s-ar fi petrecut în Munţii Buzăului în anul 2002. La acea vreme, prefect al judeţului Buzău era preşedintele PSD Buzău Ion Vasile, a cărui amiciţie cu Omar Hayssam era de notorietate, Hayssam fiind şi proprietarul celei mai mari fabrici de lemn de pe Valea Buzăului, Foresta Nehoiu. Ciolacu, care era mâna dreaptă a lui Ion Vasile, apare într-o fotografie alături de Omar Hayssam şi de şeful Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş. Marcel Ciolacu a susţinut că grupul care s-a fotografiat alături de sirian cuprindea mai mulţi oameni, însă fotografia care a fost livrată în spaţiul public a fost editată.

Un alt scandal în care a fost implicat Marcel Ciolacu este cel legat de URBIS SERV, societate care apartine Consiliului Local Municipal Buzău şi care se ocupă cu îngrijirea străzilor şi spaţiilor verzi. Ciolacu a condus Urbis Serv între mai 2007 – iulie 2008, perioadă în care a fost acuzat că ar fi semnat un contract de asfaltare a unor străzi din municipiul Buzău cu firma Mecan Construct, care aparţinea unui fost consilier judeţean PSD, Dumitru Dobrică, contract pe care Curtea de Conturi Buzău l-ar fi declarat ilegal în urma unui control din 2009.

Au existat controverse şi cu privire la statutul său de revoluţionar după ce Recorder a scris că liderul PSD are certificat de revoluţionar şi a cerut preschimbarea pentru a avea dreptul la indemnizaţie, solicitând titlul de ”luptător cu rol determinant în victoria Revoluţiei Române”.

”Diferenţa dintre cele două titluri este că cel pe care l-a solicitat anul acesta vine la pachet cu o indemnizaţie lunară de 2.000 de lei. În anii ’90, Ciolacu a primit, în baza titlului de revoluţionar, şi un hectar de teren pe raza comunei buzoiene Săpoca, pe care ulterior l-a vândut”, scria în 2019 Recorder.

”Niciodată nu am vorbit despre acest lucru. Eu în municipiul Buzău am participat la Revoluţie. Sunt membrul unui club, Club 22 Buzău, sunt, mi se pare, doar 52 de membri. Suntem cei care am apărat şi am acţionat în raza Palatului Comunal al municipiului, nu am fost niciodată contestat, nu am făcut niciodată o fală din asta, dar acum nu-mi cereţi să îmi fie şi ruşine. Nu am solicitat niciodată nicio indemnizaţie pentru acest lucru de la statul român. Mă consider îndreptăţit să las copilului meu să arate şi el la nepoţi că bunicul lor sau străbunicul lor a făcut ceva pentru această ţară. Niciodată de când sunt în politică, niciodată eu nu am declarat că sunt revoluţionar, că ce fapte am făcut în acele zile”, a replicat liderul PSD.

Ciolacu a susţinut că nu a cerut niciun ban statului român pentru că a fost la Revoluţie.

“Nu sunt apărut în niciun decret. Nu îmi faceţi o vină pentru că nu am murit sau pentru că nu am stat în casă de Revoluţie. Sunt mândru că am fost la Revoluţie, nu am cerut niciun ban statului român pentru faptul că am fost la Revoluţie, dar nu mă faceţi vinovat pentru lucrul acesta pentru că nu vă permit”, a explicat Marcel Ciolacu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.