Scenarii din bârlogul lui Putin! Vrea să dărâme Moldova cu mobilizarea corupților. Sandu a cerut sisteme antirachetă

Republica Moldova le cere aliaţilor să îi consolideze capacităţile de apărare aeriană în condiţiile în care războiul face ravagii în Ucraina vecină, iar preşedinta Maia Sandu spune, într-un interviu acordat Reuters la Davos, că Rusia, deşi face eforturi pentru a-i destabiliza ţara, nu a reuşit până acum.

„Am solicitat sisteme de supraveghere şi apărare aeriană. Înţelegem că Ucraina este o prioritate, dar sperăm să primim şi noi unele”, a spus Maia Sandu în interviul acordat Reuters în marja Forumului Economic Mondial de la Davos.

Maia Sandu a spus că bugetul militar al ţării a fost majorat, iar guvernul discută cu UE despre sisteme de apărare aeriană, discuţii în acest sens având loc, pe bază bilaterală, şi cu aliaţii din NATO.

Preşedinta a denunţat, totodată, eforturile de destabilizare ale Rusiei. „Rusia a încercat să mobilizeze grupuri corupte din Moldova şi partide pro-ruse cu obiectivul de a da jos guvernul, parlamentul şi preşedinţia şi nu înseamnă că a renunţat, dar până acum am reuşit să menţinem stabilitatea”, a spus ea.

Pe de altă parte, Maia Sandu s-a declarat încrezătoare în ceea ce priveşte siguranţa ţării, având în vedere rezistenţa Ucrainei în faţa Rusiei.

Preşedinta Republicii Moldova a vorbit şi despre eforturile ţării de a scăpa de dependenţa de gazul rusesc, în timp ce se confruntă cu întreruperi de energie electrică cauzate parţial de atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vecine, dar şi cu reduceri ale livrărilor de către furnizorul de gaz rusesc Gazprom.

„Astăzi, malul drept primeşte gaz de pe piaţă, în timp ce gazul de la Gazprom este folosit în regiunea Transnistria, astfel încât putem spune că Moldova se eliberează în sfârşit de dependenţa de gazul rusesc”, a declarat Maia Sandu.

Aflată la Davos, Maia Sandu a avut întrevederi cu premierul Olandei, Mark Rutte, cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, cu premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, cu Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene pentru Investiţii şi cu Odile Renaud-Basso, preşedinta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. De asemenea, s-a întâlnit cu noul preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, Alain Berset. Cu în convorbirile cu toţi aceşti interlocutori, preşedinta Republicii Moldova a încercat să obţină sprijin politic, economic şi umanitar pentru ţara sa, în contextul războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sisteme antiracheta #Maia Sandu #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.