Scenarii din bârlogul lui Putin! Vrea să dărâme Moldova cu mobilizarea corupților. Sandu a cerut sisteme antirachetă

Republica Moldova le cere aliaţilor să îi consolideze capacităţile de apărare aeriană în condiţiile în care războiul face ravagii în Ucraina vecină, iar preşedinta Maia Sandu spune, într-un interviu acordat Reuters la Davos, că Rusia, deşi face eforturi pentru a-i destabiliza ţara, nu a reuşit până acum.

„Am solicitat sisteme de supraveghere şi apărare aeriană. Înţelegem că Ucraina este o prioritate, dar sperăm să primim şi noi unele”, a spus Maia Sandu în interviul acordat Reuters în marja Forumului Economic Mondial de la Davos.

Maia Sandu a spus că bugetul militar al ţării a fost majorat, iar guvernul discută cu UE despre sisteme de apărare aeriană, discuţii în acest sens având loc, pe bază bilaterală, şi cu aliaţii din NATO.

Preşedinta a denunţat, totodată, eforturile de destabilizare ale Rusiei. „Rusia a încercat să mobilizeze grupuri corupte din Moldova şi partide pro-ruse cu obiectivul de a da jos guvernul, parlamentul şi preşedinţia şi nu înseamnă că a renunţat, dar până acum am reuşit să menţinem stabilitatea”, a spus ea.

Pe de altă parte, Maia Sandu s-a declarat încrezătoare în ceea ce priveşte siguranţa ţării, având în vedere rezistenţa Ucrainei în faţa Rusiei.

Preşedinta Republicii Moldova a vorbit şi despre eforturile ţării de a scăpa de dependenţa de gazul rusesc, în timp ce se confruntă cu întreruperi de energie electrică cauzate parţial de atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vecine, dar şi cu reduceri ale livrărilor de către furnizorul de gaz rusesc Gazprom.

„Astăzi, malul drept primeşte gaz de pe piaţă, în timp ce gazul de la Gazprom este folosit în regiunea Transnistria, astfel încât putem spune că Moldova se eliberează în sfârşit de dependenţa de gazul rusesc”, a declarat Maia Sandu.

Aflată la Davos, Maia Sandu a avut întrevederi cu premierul Olandei, Mark Rutte, cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, cu premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, cu Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene pentru Investiţii şi cu Odile Renaud-Basso, preşedinta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. De asemenea, s-a întâlnit cu noul preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, Alain Berset. Cu în convorbirile cu toţi aceşti interlocutori, preşedinta Republicii Moldova a încercat să obţină sprijin politic, economic şi umanitar pentru ţara sa, în contextul războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sisteme antiracheta #Maia Sandu #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.