Scenarii din bârlogul lui Putin! Vrea să dărâme Moldova cu mobilizarea corupților. Sandu a cerut sisteme antirachetă

Republica Moldova le cere aliaţilor să îi consolideze capacităţile de apărare aeriană în condiţiile în care războiul face ravagii în Ucraina vecină, iar preşedinta Maia Sandu spune, într-un interviu acordat Reuters la Davos, că Rusia, deşi face eforturi pentru a-i destabiliza ţara, nu a reuşit până acum.

“Am solicitat sisteme de supraveghere şi apărare aeriană. Înţelegem că Ucraina este o prioritate, dar sperăm să primim şi noi unele”, a spus Maia Sandu în interviul acordat Reuters în marja Forumului Economic Mondial de la Davos.

Maia Sandu a spus că bugetul militar al ţării a fost majorat, iar guvernul discută cu UE despre sisteme de apărare aeriană, discuţii în acest sens având loc, pe bază bilaterală, şi cu aliaţii din NATO.

Preşedinta a denunţat, totodată, eforturile de destabilizare ale Rusiei. “Rusia a încercat să mobilizeze grupuri corupte din Moldova şi partide pro-ruse cu obiectivul de a da jos guvernul, parlamentul şi preşedinţia şi nu înseamnă că a renunţat, dar până acum am reuşit să menţinem stabilitatea”, a spus ea.

Pe de altă parte, Maia Sandu s-a declarat încrezătoare în ceea ce priveşte siguranţa ţării, având în vedere rezistenţa Ucrainei în faţa Rusiei.

Preşedinta Republicii Moldova a vorbit şi despre eforturile ţării de a scăpa de dependenţa de gazul rusesc, în timp ce se confruntă cu întreruperi de energie electrică cauzate parţial de atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vecine, dar şi cu reduceri ale livrărilor de către furnizorul de gaz rusesc Gazprom.

“Astăzi, malul drept primeşte gaz de pe piaţă, în timp ce gazul de la Gazprom este folosit în regiunea Transnistria, astfel încât putem spune că Moldova se eliberează în sfârşit de dependenţa de gazul rusesc”, a declarat Maia Sandu.

Aflată la Davos, Maia Sandu a avut întrevederi cu premierul Olandei, Mark Rutte, cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, cu premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, cu Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene pentru Investiţii şi cu Odile Renaud-Basso, preşedinta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. De asemenea, s-a întâlnit cu noul preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, Alain Berset. Cu în convorbirile cu toţi aceşti interlocutori, preşedinta Republicii Moldova a încercat să obţină sprijin politic, economic şi umanitar pentru ţara sa, în contextul războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sisteme antiracheta #Maia Sandu #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face un pas decisiv în consolidarea rezilienței sale informaționale. În cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova”, Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, a prezentat un plan detaliat pentru crearea unei arhitecturi naționale proactive de securitate informațională, prima de acest gen în regiune.

Republica Moldova trebuie să treacă de la reacție la prevenție, într-un context în care amenințările hibride și manipularea informațională devin instrumente-cheie ale influenței străine, spune Revenco

„Manipularea informației și ingerințele străine nu se manifestă doar în timpul alegerilor. Este o linie de front permanentă. Avem nevoie de o arhitectură care protejează democrația în fiecare zi, nu doar o dată la patru ani”, a declarat Revenco.

Un model regional de răspuns la războiul informațional

În ultimii doi ani, Centrul condus de Revenco a dezvoltat și testat o serie de instrumente care acum formează nucleul care stă la baza sistemului național de reziliență informațională. Acestea au fost prezentate în cadrul conferinței:

Concepția de comunicare strategică 2024–2030, ce stabilește cinci piloni ai acțiunii statului în combaterea dezinformării;
Indicele Rezilienței Informaționale Naționale, un instrument inovator care „măsoară temperatura” societății și direcționează politicile publice;
Primul raport public despre tacticile și procedeele de manipulare folosite de Rusia în spațiul informațional moldovenesc, pentru a cunoaște amenințările care trebuie abordate prioritar;
Harta vulnerabilităților și a obiectivelor de reziliență, care identifică sectoarele cele mai expuse la atacuri informaționale și direcțiile unde trebuie prioritar de construit reziliența.

Pentru operaționalizarea sistemului național de reziliență informațională, Centrul a creat mai multe instrumente, printre care Fondul independent pentru a sprijini jurnalismului liber și profesionist, fiind susținut de partenerii de dezvoltare. Finanțarea inițială a fost de circa 4 milioane de euro.

Centrul a creat, de asemenea, o celulă de comunicare interinstituțională ce reunește 11 instituții publice, o premieră în Republica Moldova, pentru a asigura reacții rapide și coordonate în situații de criză informațională.

Centrul a mai elaborat recomandări de politici sectoriale menite să înlăture influența factorilor vulnerabili și să consolideze reziliența.

Direcționare strategică – stabilirea priorităților și a documentelor de politică publică;
Monitorizare și analiză – identificarea comportamentului actorilor ostili și a vulnerabilităților interne;
Consolidarea capacităților instituționale – instruirea, ghidurile de intervenție și cooperarea între instituții;
Răspuns operațional și anticipativ – intervenții rapide, coordonate și bazate pe date.

Ana Revenco a precizat că această abordare combină măsuri defensive și ofensive.

Priorități pentru 2025: mecanism național, educație media și parteneriat digital

Pe termen scurt, Centrul își propune să finalizeze mecanismul național de răspuns la manipulare informațională, să publice prognoză a amenințărilor 2025 pentru orientarea acțiunilor sectoriale, și să extindă programele educaționale pentru funcționarii publici și sistemul educație precum și sistemul justiție, și un set de măsuri de politici și acțiuni sectoriale pentru consolidarea coeziunii sociale și rezilienței informaționale.

De asemenea, urmează a fi revizuite canalele de cooperare și mecanismele de lucru cu platformele digitale, pentru a contracara mai eficient campaniile coordonate online.

„Rolul Centrului nu este de a da instrucțiuni, ci de a asigura coerența acțiunilor și de a orienta resursele spre acele zone unde se poate face diferența reală”, a subliniat Revenco.

Moldova — laboratorul rezilienței democratice la granița Uniunii Europene

Republica Moldova, stat candidat la UE și aflat la frontiera estică a democrației europene, este adesea descrisă ca un „laborator al rezilienței” în fața influenței ruse. Modelul de cooperare interinstituțională și implicarea societății civile în apărarea spațiului informațional ar putea deveni un precedent regional, într-un moment în care dezinformarea devine o armă strategică globală.

„Următoarea bătălie informațională nu va fi despre cine răspândește mai repede o narațiune, ci despre cine reușește să construiască mai adânc încrederea”, a conchis Ana Revenco.

Evenimentul a avut loc în cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova: Lansarea raportului”, desfășurată la Chișinău.