Schema benzinei! Un fost angajat Lukoil, patron de hotel în Chișinău, controlează reexporturile în Ucraina

30 Mai 2025, 10:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Mai 2025, 10:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Boom-ul reexporturilor petroliere din Republica Moldova s-a transformat într-o prăbușire spectaculoasă în 2024–2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. După ce în 2022 și 2023 Moldova devenise un punct-cheie pe harta logistică a regiunii, în special pentru aprovizionarea Ucrainei cu carburanți, situația s-a schimbat radical.

În 2023, valoarea totală a reexporturilor petroliere a atins un nivel record de aproape 398,8 milioane de dolari, însă în 2024 aceasta s-a prăbușit la doar 136,2 milioane de dolari – o scădere de 66%. Principalul motiv: scăderea bruscă a cererii pentru motorină, care s-a redus la doar 26,2 milioane dolari. În schimb, benzina a rezistat mai bine, cu un volum de 110 milioane dolari, însă chiar și aici tendința este descendentă: în primele patru luni din 2025, cantitatea reexportată a scăzut la 29,7 mii tone, semnalând o reorientare a partenerilor comerciali.

Prețurile au urmat aceeași traiectorie descendentă: de la un vârf de 18,10 lei/kg în mai 2024, la 14,52 lei/kg în primele luni din 2025, cu o corecție dramatică în aprilie – doar 13,12 lei/kg, adică o scădere de 26% față de aceeași lună a anului trecut. Marjele de profit s-au erodat semnificativ, de la 1,41 lei/kg în 2024 la doar 0,86 lei/kg în 2025, ceea ce a dus la o scădere a profitului brut de la 170,5 milioane lei în 2024 la 25,4 milioane lei în primele patru luni ale acestui an.

Piața reexporturilor este dominată de trei companii: „NAFTATRANS” S.R.L. (42,4% din total) (NAFTATRANS SRL, deținută majoritar de antreprenorul transnistrean Miroslav Scurtu și fondată în 2013, a devenit un jucător-cheie pe piața energetică din Moldova, cu afaceri de miliarde de lei. Scurtu, fost director în cadrul Lukoil Moldova și cetățean al regiunii transnistrene, a achiziționat în 2023 celebrul Hotel Dacia din Chișinău pentru 3,5 milioane de euro n.a), „AVANTE” S.R.L. (22,5%) și „ENERGOIL” S.R.L. (12,3%). Acestea au concentrat peste 77% din volumele tranzitate, în timp ce restul pieței este fragmentat între câțiva jucători marginali.

Benzina reexportată prin Moldova provine aproape exclusiv din România – 90% în 2024 și peste 93% în primele luni din 2025. Grecia și Ungaria au avut livrări marginale, dar au dispărut aproape complet în 2025.

„Cazul reexporturilor petroliere demonstrează cum cifrele spectaculoase din comerțul extern pot crea o imagine falsă despre starea economiei. Moldova nu a devenit un exportator de carburanți, ci doar a profitat de o oportunitate regională temporară. Acum, mirajul s-a risipit, iar țara a revenit la realitate”, avertizează Iurie Rija.

Economistul subliniază că această scădere a reexporturilor nu este un semnal de criză, ci o ajustare normală după o perioadă de dezechilibru. Totuși, prăbușirea profitabilității și concentrarea pieței în mâinile a trei companii mari ridică semne de întrebare asupra sustenabilității sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Aug. 2026, 09:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Aug. 2026, 09:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Portul Fluvial Ungheni, care își desfășoară principala activitate operațională la Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, a operat în 2025 peste 950 de mii de tone doar din cele două categorii principale de mărfur pietriș și cereale. În același timp, veniturile întreprinderii au scăzut cu aproape 14 milioane de lei într-un singur an.

Cea mai importantă marfă operată în 2025 a fost pietrișul. Prin infrastructura portuară au trecut 653 de mii de tone, material utilizat inclusiv pentru realizarea proiectelor de infrastructură rutieră din Republica Moldova.

Un volum important l-au reprezentat și cerealele destinate exportului. În cursul anului trecut, prin port au fost operate 303 mii de tone de cereale.

Cumulat, doar pietrișul și cerealele au reprezentat 956 de mii de tone de mărfuri operate în 2025, ceea ce evidențiază rolul infrastructurii portuare în aprovizionarea sectorului construcțiilor și în exporturile agricole ale Republicii Moldova.

În pofida volumelor importante de mărfuri, veniturile Portul Fluvial Ungheni au înregistrat o scădere. Dacă în 2024 întreprinderea a raportat venituri de 74 milioane de lei, în 2025 acestea au coborât la 60,3 milioane de lei.

Este vorba despre o diminuare de 13,7 milioane de lei, echivalentul unei scăderi de aproximativ 18,5% într-un singur an.

În schimb, salariul mediu în cadrul întreprinderii a crescut. Acesta a urcat de la 14,7 mii de lei în 2024 la 15,4 mii de lei în 2025, cu aproximativ 4,8%.