Doi petroliști aduc un gigant hotelier la Chișinău

29 Nov. 2024, 10:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Nov. 2024, 10:52 // Actual //  Ursu Victor

Hilton Garden Inn, o marcă de renume mondial în industria hotelieră, va deschide primul său hotel în Republica Moldova, la Chișinău, prin reconstrucția clădirii istorice Hotel Dacia. Proiectul, cu o investiție inițială de 5 milioane de euro, are ca obiectiv final atingerea unei investiții totale de 10-12 milioane de euro în următorii ani. Deschiderea este programată pentru anul 2026, anunță Agenția de Investiții.

Proiectul va aduce condiții de cazare premium și va respecta standardele internaționale Hilton, oferind noi oportunități economice și profesionale în capitala Republicii Moldova. Investiția va contribui la dezvoltarea turismului și a industriei ospitalității din țară, marcând un pas important pentru piața locală.

Hotelul Dacia este deținut de compania NAFTATRANS SRL, fondată în decembrie 2013 și deținută de Miroslav Scurtu, un antreprenor din Râbnița, care deține 80% din acțiuni, 20% din acțiuni sunt deținute de Alexei Prozorov. NAFTATRANS a înregistrat în ultimii ani o cifră de afaceri de miliarde de lei și a devenit un jucător important pe piața energetică din Moldova. Scurtu a ocupat anterior funcții de conducere în cadrul departamentului de vânzări al Lukoil Moldova și a obținut cetățenia regiunii transnistrene în 2009. În 2023, compania a achiziționat istoricul Hotel Dacia din centrul Chișinăului pentru suma de 3,5 milioane de euro.

 

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.