Scheme murdare la Franzeluța! APP acuzată că vrea să aducă șarlatanii în fruntea întreprinderii

Agenția Proprietății Publice deja jumătate de an încearcă forțat să-l schimbe administratorului entității Victor Matcov. De câteva ori au încercat să-l preseze pe directorul interimar să scrie cerere din motive de sănătate. Au folosit și alte metode. Și nu este clar de ce fac acest lucru. Actualul conducător a ieșit din colectivul de muncă. În scurt timp a eliminat anumite scheme la Franzeluța și a redus pierderi pentru primul trimestru al anului cu câteva milioane lei, susține fostul deputat Alexandru Slusari

Colectivul de muncă este în alertă. Sunt convinși că scopul remanierii ar fi desemnarea unui funcționar de la guvern, care va relua schemele murdare. Oameni nu mai cred în concurs, care ar trebui să fie anunțat azi la Adunarea Generală și afirmă că în regulile concursului este deja introdusă o condiție, care defavorizează pe actualul director interimar.

Slusari spune că e nevoie de intervenția directă a prim-ministrei și sancționarea demnitarilor de stat din APP și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, care au admis degenerarea situației.

Victor Matcov deține funcția de interimat si a depus de două ori cereri de demisie din funcție: în data 22 februarie 2022 și în data 8 aprilie 2022. În ambele cazuri, Agenția Proprietății Publice i-a solicitat să rămână în funcție până va fi organizat un concurs sau până va fi găsit un alt administrator interimar.

Scandalul de Franzeluța durează de jumătate de an. În luna aprilie, angajațiii au cerut o reprezentare mai mare în Consiliul de Administrație a companiei. Ulterior APP declara că a luat act de opiniile angajaților si de acțiunile de protest organizate și va solicita consiliului să investigheze acest incident cât si doleanțele de reprezentare a intereselor a tuturor celor peste 1500 de muncitorilor la SA Franzeluța și o evaluare performanțelor actualului director interimar inclusiv a luat act despre investigațiile procuratura si SIS referitor la sistarea livrărilor de produse de panificație în februarie 2022 și a achizițiilor în întreprindere.

Franzeluța este cel mai m are producător de pâine din Republica Moldova cu o cotă de piață de 20% din total. În țară, per total, sunt 5 producători de pâine.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#franzeluta #Slusari #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.