Scrisoarea incredibilă de acum 25 de ani către acţionari a lui Jeff Bezos. De la zero la peste 1,5 trilioane dolari

22 Apr. 2022, 11:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
22 Apr. 2022, 11:14 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În fiecare an, Jeff Bezos – fondatorul Amazon, scrie o scrisoare către acţionari prin care detaliază ce a făcut în anul respectiv, pe ce s-a concentrat, ce realizări a avut şi mai ales care sunt planurile pentru viitor.

Bezos, care a ajuns al doilea cel mai bogat om din lume prin creşterea incredibilă a valorii companiei Amazon la 1,5 trilioane dolari, adică 1.500 de miliarde de dolari, a scris prima dată scrisoarea către acţionari în 1997, atunci când a listat compania la bursa americană.

„Vedem oportunități substanțiale pe piețele mari pe care le vizam. Această strategie nu este lipsită de riscuri: necesită investiții serioase și execuție clară împotriva liderilor de franciză consacrați”, a scris Bezos în adresarea sa către acționari.

În 1997, Amazon ajunsese la venituri de 147 milioane dolari, după ce în 1996 încasările fuseseră de 15,7 milioane de dolari. Numărul de angajaţi era de 614 în 1997, faţă de 158 în anul anterior, scrie ZF.

În aprilie 2022, în noua scrisoare către acţionari, Bezos face o trecere în revistă a vremurilor de criză şi cum s-a implicat gigantul online, dar mai ales pune accentul pe faptul că a angajat anul trecut peste 300.000 de persoane.

Acţiunile Amazon au înregistrat una dintre cele mai mari creşteri din istorie (peste 2.200%) pentru o companie atât de mare.

Creşterea valorii Amazon l-a făcut pe Bezos al doilea cel mai bogat om din lume cu o avere de 173 miliarde de dolari.

Scrisoarea lui Bezos din 2021, dar  și cea din 1997 poate fi citită AICI.

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.