Cât îi costă războiul pe ucraineni: Banca Mondială estimează pagubele la aproape 60 de miliarde de dolari

22 Apr. 2022, 11:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Apr. 2022, 11:21 // Actual //  bani.md

Pagubele aduse clădirilor şi infrastructurii Ucrainei de invazia Rusiei au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de dolari şi vor creşte şi mai mult pe măsură ce războiul continuă, a declarat joi preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, conform Reuters.

Malpass a declarat în cadrul unei conferinţe a Băncii Mondiale privind nevoile de asistenţă financiară ale Ucrainei că estimarea timpurie a costurilor „restrânse” ale pagubelor nu include costurile economice în creştere ale războiului pentru Ucraina.

„Desigur, războiul este încă în desfăşurare, aşa că aceste costuri sunt în creştere”, a spus Malpass.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs virtual, a subliniat costuri mult mai mari şi nevoi de finanţare. El le-a spus participanţilor că Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de invazia Rusiei în ţara sa.

„Şi vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru a reconstrui toate acestea mai târziu”, a spus Zelenskiy.

El a declarat că comunitatea globală trebuie să excludă imediat Rusia din instituţiile financiare internaţionale, inclusiv Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional şi altele, şi a spus că toate ţările „trebuie să fie pregătite imediat să rupă toate relaţiile cu Rusia”.

La conferinţa organizată în marja reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale au participat oficiali din domeniul finanţelor din mai multe ţări, inclusiv secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, care a declarat anterior că Statele Unite îşi vor dubla angajamentul de ajutor direct nemilitar la 1 miliard de dolari.

Zelenski a mai spus că a cerut ţărilor care au impus sancţiuni şi îngheţarea activelor ruseşti să folosească aceşti bani pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei după război şi pentru a plăti pentru pierderile suferite de alte ţări.

La o conferinţă de presă, Yellen a spus că Rusia ar trebui să suporte o parte din costurile de reconstrucţie ale Ucrainei.

„Este clar că costurile de reconstrucţie, în cele din urmă, în Ucraina vor fi enorme”, a spus Yellen.

Aşteptarea „ca Rusia, într-un fel sau altul, să ajute la furnizarea unei părţi din ceea ce este necesar pentru ca Ucraina să construiască este un lucru pe care cred că ar trebui să îl urmărim”.”

Dar ea a avertizat că utilizarea rezervelor confiscate ale băncii centrale ruse în Statele Unite pentru a reconstrui Ucraina ar fi un „pas semnificativ” care ar necesita discuţii şi un acord cu partenerii internaţionali.

„Este ceva la care ar trebui să vă gândiţi cu atenţie, la ce consecinţe poate avea”, a spus Yellen. „Nu aş vrea să fac acest lucru cu uşurinţă”.

Premierul ucrainean Denys Shmyhal, care a participat personal la conferinţă, a declarat că PIB-ul Ucrainei ar putea scădea cu 30% până la 50%, pierderile directe şi indirecte totalizând 560 de miliarde de dolari până în prezent. Acest total este de peste trei ori mai mare decât dimensiunea economiei Ucrainei, de 155,5 miliarde de dolari în 2020, potrivit datelor Băncii Mondiale.

„Dacă nu oprim acest război împreună, pierderile vor creşte dramatic”, a declarat Shmyhal, adăugând că Ucraina va avea nevoie de un plan de reconstrucţie similar Planului Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a ajutat la reconstrucţia unei Europe devastate de război.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

07 Aug. 2026, 12:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 12:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Producătorii din Republica Moldova ar putea recolta în acest an aproximativ 526 de mii de tone de mere, potrivit prognozei preliminare elaborate de Asociația Moldova Fruct. Volumul estimat este cu 17,5% mai mare decât recolta de 447 de mii de tone înregistrată în 2025, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Creșterea se datorează inclusiv condițiilor meteorologice mai favorabile. În primăvara acestui an nu au fost înregistrate înghețuri severe pe parcursul mai multor zile, iar livezile afectate în 2025 au revenit în producție.

Deși primăvara a fost răcoroasă, pomii au avut o înflorire bună, iar legarea fructelor s-a produs în condiții corespunzătoare.

„În prezent, estimăm o recoltă bună atât din punctul de vedere al volumului, cât și al calității. Ne așteptăm ca cea mai mare parte a fructelor să atingă sau să depășească un calibru de 70 de milimetri”, a declarat Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct.

Precipitațiile din primăvară și din luna iunie au asigurat rezerve suficiente de apă în sol. Potrivit specialiștilor, ploile nu au provocat o răspândire semnificativă a bolilor în livezi. Diferențele de temperatură dintre zi și noapte au favorizat și colorarea soiurilor de mere roșii.

Ploile cu grindină au afectat doar anumite plantații neprotejate și nu au influențat semnificativ volumul total estimat. Livezile echipate cu plase antigrindină au fost protejate de pagube.

Prognoza favorabilă pentru Republica Moldova contrastează cu situația din Uniunea Europeană. În cadrul Conferinței Prognosfruit, Asociația Mondială a Merelor și Perelor a estimat pentru UE o producție de 9,496 milioane de tone în 2026. Volumul este cu 15,6% mai mic decât cel din 2025 și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani.

Cea mai puternică scădere este așteptată în Polonia, principalul producător european. Recolta acestei țări ar urma să coboare cu 29,9%, până la 2,665 milioane de tone, după ce livezile au fost afectate de înghețurile severe de primăvară.

Producția Franței este estimată la 1,162 milioane de tone, în scădere cu 24,2%, iar cea a Germaniei – la 1,013 milioane de tone, cu 10,9% mai puțin. Italia ar urma să rămână al doilea mare producător din UE, cu 2,269 milioane de tone, în scădere cu 2,2%.

În afara blocului comunitar, Turcia ar putea înregistra o revenire puternică, de la 2,71 milioane de tone în 2025 la aproximativ 4,67 milioane de tone în acest an. Recolta Ucrainei este estimată la 1,15 milioane de tone, în creștere cu 15%, iar cea a Serbiei – la 317 mii de tone, cu 20,7% mai mult.

În schimb, producția de mere ar putea scădea cu 10,4% atât în Statele Unite, până la 4,403 milioane de tone, cât și în India, până la 2,3 milioane de tone. China rămâne de departe cel mai mare producător mondial, cu o recoltă estimată la 34,5 milioane de tone, în creștere cu 0,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!