Scumpirea benzinei a reaprins interesul pentru mașinile electrice

Creșterea bruscă a prețurilor la benzină a readus în prim-plan interesul pentru automobilele electrice, după câteva luni în care vânzările au încetinit, relatează Bloomberg.

Potrivit analiștilor, pragul de 4 dolari pentru un galon de benzină este considerat un moment de cotitură care îi poate determina pe șoferi să ia mai serios în calcul trecerea la vehicule electrice.

Platforma de analiză auto CarEdge a anunțat că traficul de căutări online pentru mașini electrice a crescut cu 20% într-o singură săptămână, după primul atac asupra Iranului, eveniment care a amplificat tensiunile pe piețele energetice.

Pentru unele dintre cele mai populare modele electrice, precum Tesla Model Y și Chevrolet Equinox EV, interesul utilizatorilor aproape s-a dublat.

În același timp, cumpărătorii au acum o gamă largă de opțiuni. Stocurile de automobile și camionete electrice disponibile pe piață sunt aproape de două ori mai mari decât cele ale vehiculelor cu motoare cu ardere internă.

Analiștii spun că, deocamdată, scumpirea carburanților îi influențează în principal pe cei care se află deja în procesul de alegere a unei mașini. Totuși, dacă prețurile la benzină vor rămâne ridicate timp de trei luni sau mai mult, chiar și persoanele care nu planificau să cumpere un automobil nou ar putea lua în calcul achiziția unui vehicul electric.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#automobile #criză #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.