Iranul atacă filiale ale băncilor americane din Dubai. Escaladare a tensiunilor în Golful Persic

Iranul ar fi atacat cu drone filiale ale băncii americane Citibank din Dubai și din capitala Bahrainului, Manama, potrivit agenției iraniene Tasnim.

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a confirmat loviturile, precizând că acestea reprezintă un răspuns la atacurile recente împotriva a două bănci iraniene. Reprezentantul IRGC, Ali Mohammad Naeini, a avertizat că, în cazul în care „agresiunea va continua”, toate filialele băncilor americane din regiune vor deveni „ținte legitime”.

Tensiunile au escaladat și pe mare. Pe 11 martie, în portul irakian Khor al-Zubair, două drone maritime au lovit petrolierul american Safesea Vishnu, în timp ce nava efectua transbordarea a aproximativ 53 de mii de tone de naftă.

În urma exploziei puternice, partea stângă a navei a luat foc. 28 de membri ai echipajului au sărit în apă, iar o persoană a murit. Operatorul navei, compania Safesea Group din New Jersey (SUA), a declarat că atacul a fost „deliberat și planificat”.

Potrivit agenției Reuters, de la începutul operațiunii militare desfășurate de SUA și Israel împotriva Iranului, cel puțin 16 petroliere și alte nave au fost atacate în Golful Persic.

Situația a provocat panică în rândul transportatorilor maritimi. Sute de nave au aruncat ancora, temându-se de atacuri în Strâmtoarea Ormuz sau în apropierea acesteia. Prin acest coridor strategic trece aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol, ceea ce ridică riscul unor turbulențe majore pe piețele energetice globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Iran #banca #atac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.