Războiul din Iran lovește agricultura mondială! Îngrășămintele dispar, iar recoltele sunt în pericol

Conflictul din Iran ar putea provoca o criză alimentară globală din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte, relatează Financial Times. Atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat semnificativ producția de uree, cel mai utilizat îngrășământ azotat din lume.

Potrivit publicației, o parte importantă a capacităților de producție de uree din regiune a fost scoasă din funcțiune, iar lipsa gazelor naturale a determinat producătorii din Asia de Sud să reducă sau chiar să oprească producția de îngrășăminte.

Din cele aproximativ 2,1 milioane de tone de uree aflate în circuitul comercial, aproape jumătate din livrări au fost perturbate. În același timp, peste 1,1 milioane de tone de îngrășăminte au rămas blocate în Golful Persic. Printre acestea se află și circa 45% din exporturile globale de sulf, un element esențial pentru producerea îngrășămintelor fosfatice.

Situația este agravată de deciziile luate în unele state din Asia. În India, autoritățile au dispus reducerea consumului de gaze pentru fabricile de îngrășăminte la aproximativ 70%, din cauza deficitului de resurse energetice. În același timp, mai multe uzine din Pakistan și Bangladesh și-au suspendat activitatea.

Perturbările apar într-un moment critic pentru agricultură, chiar în perioada sezonului de însămânțare în emisfera nordică. Liderii industriei avertizează că lipsa îngrășămintelor ar putea duce la scăderea recoltelor pentru culturi esențiale, inclusiv pentru orez.

Prețurile la îngrășăminte au început deja să crească puternic. Costul ureei s-a majorat cu peste 40% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor agricole și asupra prețurilor alimentelor la nivel global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #Iran #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.