Administrația Trump ar urma să primească 10 miliarde de dolari pentru medierea acordului privind TikTok

Administrația fostului președinte american Donald Trump ar urma să primească aproximativ 10 miliarde de dolari drept comision pentru rolul de intermediar într-un acord privind operațiunile TikTok din Statele Unite, relatează The Wall Street Journal, citând surse apropiate negocierilor.

Potrivit acestora, investitorii care preiau controlul asupra diviziei americane a rețelei sociale TikTok au acceptat să plătească guvernului SUA mai multe sume de ordinul miliardelor de dolari pentru a permite aplicației populare să continue să funcționeze pe piața americană.

Plata face parte dintr-un acord mai amplu prin care investitori considerați apropiați administrației au obținut controlul asupra operațiunilor TikTok din SUA de la compania-mamă chineză ByteDance.

Printre investitorii implicați în tranzacție se numără compania de tehnologie Oracle, specializată în servicii cloud, fondul de investiții Silver Lake, precum și investitorul din Abu Dhabi MGX.

Sursele citate de publicație spun că investitorii au plătit deja circa 2,5 miliarde de dolari către Trezoreria SUA atunci când tranzacția a fost finalizată în ianuarie, iar alte plăți sunt planificate în etape până când suma totală va ajunge la 10 miliarde de dolari.

Anterior, atunci când a anunțat acordul-cadru privind TikTok, Donald Trump a declarat că „Statele Unite primesc o sumă uriașă plus comisioane doar pentru încheierea acordului și nu vreau să renunț la asta”.

Analiștii subliniază că o astfel de plată către guvernul american ar fi aproape fără precedent în cazul unei tranzacții comerciale de acest tip.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tiktik #miliarde #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană, adică 20,9% din populație, erau expuse în 2025 riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este în ușoară scădere față de 2024, când 93,3 milioane de oameni (21%) se aflau în aceeași situație, ceea ce înseamnă cu aproximativ 600 de mii de persoane mai puțin într-un an.

Diferențele între statele membre rămân însă semnificative. Cele mai ridicate niveluri se înregistrează în Bulgaria, cu 29% din populație afectată, urmată de Grecia (27,5%) și România (27,4%). La polul opus, Cehia are cea mai mică rată, de 11,5%, urmată de Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

Datele arată și o inegalitate clară între femei și bărbați. În 2025, femeile au fost mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații, diferențele fiind vizibile în majoritatea statelor membre, ceea ce indică vulnerabilități persistente în rândul acestora.

Tinerii rămân categoria cea mai afectată: peste un sfert dintre europenii cu vârste între 18 și 24 de ani se confruntă cu riscuri sociale majore. În schimb, persoanele de peste 65 de ani sunt relativ mai protejate, înregistrând cele mai scăzute rate. Situația este mai dificilă și pentru familiile cu copii, unde peste 22% dintre gospodării sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu aproximativ 20% în cazul celor fără copii. În unele state, precum Spania și România, aproape trei din zece persoane din gospodăriile cu copii se confruntă cu aceste probleme, în timp ce în țări precum Cipru, Țările de Jos sau Slovenia nivelurile sunt mult mai reduse.

Republica Moldova nu este inclusă în această analiză europeană, însă, potrivit unui studiu realizat la sfârșitul anului trecut, aproximativ trei din zece moldoveni trăiesc în sărăcie absolută, iar fenomenul rămâne unul structural, mai ales în mediul rural, unde rata depășește 40%. Studiul avertizează că, în pofida unor eventuale reduceri, sărăcia va continua să fie o problemă majoră în următorii ani.