Scumpiri-record pe piața imobiliară: Prețurile urcă, tranzacțiile scad, „Prima Casă Plus” împinge cererea în sus

Piața imobiliară rezidențială din Republica Moldova înregistrează o creștere accelerată a prețurilor pentru prima dată în ultimii ani, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru primul trimestru din 2025.

Indicele agregat al prețurilor de ofertă (RPPI) a urcat la 211,7%, marcând o creștere de 18,4% față de trimestrul IV 2024 și de 35,4% comparativ cu trimestrul I 2024. Pe segmentul primar, indicele a atins 220,9% (+20,6% față de trimestrul anterior), iar pe piața secundară, indicele a fost de 204,9% (+17,4%).

Principalul motor al acestei dinamici este programul guvernamental „Prima Casă Plus”, care a facilitat accesul populației la credite ipotecare, crescând astfel cererea pe piață. În doar câteva luni, numărul creditelor ipotecare acordate în cadrul programului a urcat de la 310 în trimestrul III 2024, la 922 în primul trimestru al anului curent.

Astfel, ponderea creditelor „Prima Casă Plus” în totalul creditelor ipotecare a crescut rapid, de la 11% în trimestrul III 2024, la 30,2% în trimestrul IV 2024 și 34,9% în primul trimestru din 2025.

Prețurile medii ale locuințelor reflectă această dinamică explozivă: în Chișinău, mediana a crescut de la 89.000 euro la 104.500 euro în doar câteva luni, iar BNM estimează că prețurile vor continua să urce până la o medie de 127.800 euro – echivalentul în euro al unui credit maxim de 2,5 milioane de lei oferit prin „Prima Casă Plus”.

Cu toate acestea, piața dă semne de răcire: numărul tranzacțiilor imobiliare a scăzut cu 32,9% în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu trimestrul anterior. În același timp, ponderea tranzacțiilor finanțate prin ipoteci a crescut la 41%, indicând o dependență tot mai mare a populației de credite și o scădere a puterii de cumpărare din surse proprii.

Specialiștii avertizează că, pe termen mediu, odată cu atingerea pragului de preț de 2,5 milioane de lei per locuință, piața ar putea intra într-o fază de stagnare, cu o posibilă migrare a tranzacțiilor spre alte regiuni decât Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Chisinau #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.