Scumpirile vor adânci sărăcia, banii puțini, gazele și reformele sistemice, călcâiul lui Ahile al autorităților în 2022

Economiștii de la Expert Grup susțin că autoritățile se vor confrunta cu un șir de provocări în anul 2022. Una din acestea ține de promovarea reformelor sistemice în contextul unui cadru limitat de resurse financiare, umane și de timp, susțin economiștii Expert Grup în publicația „Top cele mai importante evoluții pozitive și negative de ordin economic și social din 2021 și provocări pentru 2022”.

O altă provocare ține de riscurile de sărăcie în contextul tendințelor inflaționiste, în paralel cu încetinirea creșterii economice pe fundalul unei creșteri rapide din 2021. Inflația în 2022 urmează să depășească pragul de 15%, afectând în special familiile cu venituri mici.

Aceasta va pune presiuni pe sistemul de protecție socială și va stimula inegalitățile economice și sociale. În plus, relansarea economică rapidă din 2021 nu are la bază o nouă paradigmă de dezvoltare, fiind acompaniată de creșterea triunghiului de deficite macroeconomice: deficitul comercial, deficitul de cont curent și deficitul bugetar. Respectiv, baza înaltă de comparație în mod automat va duce la încetinirea creșterii economice în 2022”.

Se menține și riscul reizbucnirii „crizei aprovizionării cu gaze” din cauza agendei energetice complicate cu partea rusă. Nu în ultimul rând, noul val asociat cu versiunea Omicron al Covid-19 riscă să pericliteze situația sanitară. Aceasta ar putea afecta semnificativ activitatea economică și situația socială, în contextul unei rate scăzute de vaccinare, dar și a lipsei unor măsuri cu adevărat ample de sprijin pentru populație și firme în eventualitatea înrăutățirii situației pandemice.

Tendințele/ evenimentele economice și sociale negative din 2021 care ies în evidență țin de creșterea presiunilor inflaționiste cu repercusiuni asupra familiilor cu venituri mici, planificarea unui deficit bugetar prea mare în raport cu situația economică și mai ales riscurile pentru 2022, înrăutățirea calității procesului decizional (promovarea multor proiecte de legi fără consultări suficiente), amânarea sau neinițierea unor reforme de importanță majoră cum ar fi reforma teritorial-administrativă, descentralizarea financiară locală sau reforma administrației publice centrale, precum și funcționalitatea redusă a anumitor instituții publice”, mai arată publicația Expert Grup.

Economiștii susțin că în anul 2021, autoritățile au reușit recuperarea economică rapidă după recesiunea din 2020, care a permis creșterea încasărilor fiscale și consolidarea bugetară. Pot fi scoase în evidență și soluționarea „crizei gazelor” și stabilirea unui cadru mai previzibil în dialogul energetic cu Federația Rusă și Gazprom.

#provocari #reforme #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.