Scumpirile vor adânci sărăcia, banii puțini, gazele și reformele sistemice, călcâiul lui Ahile al autorităților în 2022

Economiștii de la Expert Grup susțin că autoritățile se vor confrunta cu un șir de provocări în anul 2022. Una din acestea ține de promovarea reformelor sistemice în contextul unui cadru limitat de resurse financiare, umane și de timp, susțin economiștii Expert Grup în publicația „Top cele mai importante evoluții pozitive și negative de ordin economic și social din 2021 și provocări pentru 2022”.

O altă provocare ține de riscurile de sărăcie în contextul tendințelor inflaționiste, în paralel cu încetinirea creșterii economice pe fundalul unei creșteri rapide din 2021. Inflația în 2022 urmează să depășească pragul de 15%, afectând în special familiile cu venituri mici.

Aceasta va pune presiuni pe sistemul de protecție socială și va stimula inegalitățile economice și sociale. În plus, relansarea economică rapidă din 2021 nu are la bază o nouă paradigmă de dezvoltare, fiind acompaniată de creșterea triunghiului de deficite macroeconomice: deficitul comercial, deficitul de cont curent și deficitul bugetar. Respectiv, baza înaltă de comparație în mod automat va duce la încetinirea creșterii economice în 2022”.

Se menține și riscul reizbucnirii „crizei aprovizionării cu gaze” din cauza agendei energetice complicate cu partea rusă. Nu în ultimul rând, noul val asociat cu versiunea Omicron al Covid-19 riscă să pericliteze situația sanitară. Aceasta ar putea afecta semnificativ activitatea economică și situația socială, în contextul unei rate scăzute de vaccinare, dar și a lipsei unor măsuri cu adevărat ample de sprijin pentru populație și firme în eventualitatea înrăutățirii situației pandemice.

Tendințele/ evenimentele economice și sociale negative din 2021 care ies în evidență țin de creșterea presiunilor inflaționiste cu repercusiuni asupra familiilor cu venituri mici, planificarea unui deficit bugetar prea mare în raport cu situația economică și mai ales riscurile pentru 2022, înrăutățirea calității procesului decizional (promovarea multor proiecte de legi fără consultări suficiente), amânarea sau neinițierea unor reforme de importanță majoră cum ar fi reforma teritorial-administrativă, descentralizarea financiară locală sau reforma administrației publice centrale, precum și funcționalitatea redusă a anumitor instituții publice”, mai arată publicația Expert Grup.

Economiștii susțin că în anul 2021, autoritățile au reușit recuperarea economică rapidă după recesiunea din 2020, care a permis creșterea încasărilor fiscale și consolidarea bugetară. Pot fi scoase în evidență și soluționarea „crizei gazelor” și stabilirea unui cadru mai previzibil în dialogul energetic cu Federația Rusă și Gazprom.

#provocari #reforme #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.