Se clatină fotoliul de procuror al Mirandolinei Sușițcaia. Suspendarea pentru îmbogățire ilicită, pe agenda CSP

Procurorul Anticorupție, Mirandolina Sușițcaia, pe care presa a etichetat-o ”procurorul lui Platon” și care este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită și abuz de serviciu, riscă să fie suspendată din funcție.

Demersul de suspendare din funcție figurează pe agenda de mâine, 2 noiembrie, a Consiliului Superior al Procurorilor. Raportor este Constantin Șușu.

”Procurorii PCCOCS investighează acțiunile procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție, Mirandolina Șușițcaia, într-o cauză penală pornită în anul 2020. Aceasta a fost pornită pe faptul îmbogățirii ilicite și abuzului de serviciu, iar actualmente au loc mai multe acțiuni de urmărire penală, care implică și aportul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale a CNA. Alte amănunte nu pot fi comunicate în acest stadiu al investigațiilor, iar persoana vizată beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii”, se se arată într-un răspuns funrizat anterior Grupului de Presă Realitatea de către PCCOCS.

Mirandolina Sușițcaia este procurorul care a anchetat dosarele omului de afaceri Veaceslav Platon, iar în 2021, printr-un ordin al procurorului general interimar Dumitru Robu, a fost retrasă din aceste dosar.

Ulterior, Robu a expediat un demers la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și a cerut suspendarea din funcție a procurorului anticorupție, Mirandolina Sușițcaia, dar CSP nu a examinat deocamdată cererea.

Mirandolina Suşiţcaia a intrat în vizorul presei după ce, fiind conducătorul grupului de urmărire penală care a investigat schema „Laundromat”, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a judecătorilor moldoveni, implicați în spălătoria rusească. Sușițcaia le-a raportat superiorilor că nu există probe în dosarul respectiv. Procurorul s-a eschivat însă să pună la dispoziția Comisiei parlamentare de anchetă informații despre dosar.

Schema „Laundromat”, care se presupune a fi cea mai mare operațiune de spălare de bani din istorie, se referă la zeci de persoane din anturajul politic, domeniul justiției și sectorul financiar-bancar din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mirandolina #procuror #suspendare #demers

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.