Economia Republicii Moldova se confruntă cu riscuri tot mai mari, iar perspectivele de creștere economică au fost revizuite în scădere de experții Băncii Monfiale, pe fondul prelungirii crizei energetice și al efectelor conflictelor internaționale asupra prețurilor la energie și fertilizanți.
Economistul superior al Reprezentanței Băncii Mondiale la Chișinău, Sanja Madzarevic, a declarat că estimarea de creștere economică pentru Republica Moldova în anul 2026 a fost redusă la doar 1,9%, însă chiar și această prognoză ar putea fi ajustată suplimentar în jos.
„Estimarea noastră a fost revizuită în jos. Acum ne uităm la 1,9% creștere în 2026 și cred că trebuie să revizuim și mai mult în jos”, a declarat economistul.
Potrivit acesteia, scenariile inițiale luau în calcul o stabilizare mai rapidă a crizei regionale și o redeschidere accelerată a rutelor comerciale afectate, inclusiv în zona Strâmtoarea Hormuz. Totuși, evoluțiile internaționale arată că efectele conflictelor vor continua să influențeze economia globală și regională pe termen mai lung.
Banca Mondială avertizează că impactul asupra prețurilor va continua inclusiv la sfârșitul anului 2026 și chiar după 2027, în special în cazul fertilizanților și energiei – două componente esențiale pentru economia Republicii Moldova, dependentă într-o măsură importantă de sectorul agricol.
Prețurile ridicate la îngrășăminte ar urma să afecteze și următoarele sezoane agricole, ceea ce ar putea pune presiune suplimentară asupra producătorilor și asupra costurilor de producție din economie.
În paralel, inflația este prognozată să rămână la un nivel ridicat și în 2027. „Vedem și inflația care rămâne la un nivel ridicat și în 2027, nu doar în acest an”, a explicat Sanja Madzarevic.
Un alt risc major semnalat de experți îl reprezintă costurile ridicate la energie, care afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea economiei și balanța externă a țării.
Potrivit evaluării Băncii Mondiale, Republica Moldova continuă să se confrunte simultan cu două vulnerabilități majore deficitul bugetar și deficitul contului curent, ambele menținându-se la niveluri ridicate comparativ cu economii similare. Experții avertizează că aceste dezechilibre reduc capacitatea autorităților de a reacționa rapid în cazul unor noi șocuri externe.
„Aceste două deficite aduc niște riscuri negative și trebuie gestionate cu grijă”, a declarat economistul.
Experții au atras atenția și asupra rigidității cheltuielilor publice, o mare parte a bugetului fiind deja angajată pentru plata pensiilor și salariilor. În aceste condiții, Republica Moldova dispune de un „amortizor fiscal” mai redus, ceea ce limitează posibilitatea implementării unor măsuri anticriză rapide.
Totuși, pe termen mediu, reprezentanții Băncii Mondiale consideră că există oportunități generate de procesul de integrare europeană și de sprijinul financiar oferit prin Planul de Creștere al Uniunii Europene. Succesul acestora depinde însă de capacitatea instituțională a statului de a implementa reformele și de a absorbi eficient fondurile externe.
„Perspectivele pozitive sunt dominate de faptul că există o oportunitate de transformare masivă care vine de la Planul de Creștere al UE, dar vedem că riscurile sunt predominant negative”, a concluzionat Sanja Madzarevic.
