Secretariatul Comunității Energetice va deschide un sediu la Chișinău. Andrei Spînu a discutat cu Artur Lorkowski

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu anunță că Secretariatul Comunității Energetice își va deschide în curând un sediu la Chișinău. Despre acest subiect a discutat într-o ședință cu noul director al Comunității Energetice, Artur Lorkowski.

„Mulțumesc pentru suportul acordat pe parcursul timpului și pentru angajamentele de viitor de a crea o piața energetică transparentă și corectă în Moldova”, a scris Andrei Spînu pe Facebook.

Secretariatul Comunității Energetice este o asociație între statele Uniunii Europene și cele din Europa de Sud-Est, care are ca scop crearea unei piețe a electricității și gazului între UE și alte țări. A fost înființată prin semnarea tratatului de la Atena pe data de 25 octombrie 2005, și și-a început activitatea la data de 1 iulie 2006. Bazele au fost puse prin semnarea memorandumului de la Atena, în anul 2002.

Pe lângă statele membre UE, din Comunitatea Energetică Europeană mai fac parte țările din Balcani — Albania, Bosnia, Croația, Macedonia, Muntenegru și Serbia, precum și Misiunea de Administrație Interimară a ONU în Kosovo.

La data de 18 decembrie 2009 a fost aprobată intrarea Ucrainei și a Republicii Moldova în Comunitatea Energetică Europeană, urmând a fi efectivă în momentul în care cele două țări își vor modifica legislațiile în domeniul gazelor naturale, în așa fel încât să fie conforme cu normele europene.

#secretariatul comunitatii energetice #sediu #piata transparenta energetica #andrei spinu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.