Ședință crucială pentru ratele moldovenilor. Ce decizie va lua mâine Banca Națională?

Ședință crucială la BNM pentru ratele la credite ale moldovenilor! Consiliul de Administrație decide mâine ce se întâmplă cu dobânda de politică monetară care influențează creșterea dobânzilor pentru credite. Dobânda cheie a ajuns la pragul de 6 procente, iar analiștii preconizează că banca centrală menține la 6% rata de politică monetară.

La întâlnirea de acum o lună, Consiliul de Administrație al BNM a redus rata de bază cu 4%, la 6% anual. Totodată, ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight au fost reduse la 8,00 la sută, și, respectiv, 4,00 la sută anual. Decizia a fost dictată de inflația care s-a dus în jos.

Ultimele date ale Băncii Naționale arată că rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională s-a micșorat cu 0,75 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă și a constituit 12,61 la sută, rata medie la cele în valută s-a majorat cu 0,34 puncte procentuale, constituind 6,36 la sută.

Rata medie la creditele de consum acordate în moneda națională s-a diminuat cu 1,18 puncte procentuale și a constituit 13,67 la sută, iar rata medie la creditele acordate în moneda națională pentru procurarea imobilului a scăzut cu 0,03 puncte procentuale, constituind 11,55 la sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #rata #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.