Ţara din inima Europei care intră în război deschis cu băncile şi introduce o taxă pe profit pentru creditori

Cabinetul premierului italian Giorgia Meloni a aprobat o taxă surpriză pe „profiturile suplimentare” ale băncilor în acest an, scrie Bloomberg.

Taxa a fost strecurată într-un pachet uriaş de măsuri care afectează totul de la licenţe de taxi la investiţii străine. Taxa ar putea aduce peste 2 miliarde de euro în visteria statului, potrivit Ansa newswire.

Italia a convenit să taxeze „40% din profiturile suplimentare de miliarde de euro ale băncilor” pentru 2023, care urmează să finanţeze reduceri de taxe şi sprijin pentru creditele ipotecare pentru primii proprietari conform vicepremierului Matteo Salvini la o conferinţă de presă la Roma, unde a apărut fără Meloni.

Mişcarea neaşteptată a avut loc în timpul ultimei şedinţe de cabinet a lui Meloni înainte ca Parlamentul să intre in vacanţă. Anunţul a fost lăsat pe seama lui Salvini, liderul partidului Liga şi cel mai vocal membru al coaliţiei de guvernare pe probleme populiste.

Marţi, guvernul lui Meloni s-a grăbit să arate cu degetul spre Banca Centrală Europeană, pe care a criticat-o în mod constant în legătură cu deciziile privind dobânzile.

„Spunem de luni de zile că BCE a greşit când a crescut ratele şi aceasta este o consecinţă inevitabilă”, a declarat Antonio Tajani, de asemenea vicepremier, pentru Corriere della Sera.

Acţiunile băncilor italiene vor fi în centrul atenţiei în urma acestei măsuri venite peste noapte. Contractele futures pentru indicele de referinţă FTSE MIB au scăzut cu 1,3%, în timp ce acţiunile creditorului UniCredit SpA au scăzut cu 3,6% pe Tradegate faţă de închiderea de luni.

Profitul băncilor italiene a urcat în primul semestru, deoarece creşterea ratelor dobânzilor a stimulat veniturile din creditare. Luna trecută, Intesa Sanpaolo SpA şi UniCredit şi-au majorat ţintele de business pentru întregul an pentru al doilea trimestru consecutiv, pe fondul înăspririi rapide a politicii Băncii Centrale Europene.

Meloni a folosit ultima şedinţă a cabinetului pentru a ratifica diverse puncte de lucru neterminate.

O parte a legislaţiei se referă la transferul de tehnologie în străinătate. Aceasta oferă guvernului puteri suplimentare pentru a controla ce poate fi mutat în domeniul inteligenţei artificiale, al semiconductorilor, al securităţii cibernetice, al aerospaţialului şi al energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#meloni #țară #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile de vânzare ale producătorilor agricoli din Republica Moldova au înregistrat evoluții contrastante în primele nouă luni ale anului 2026. În timp ce unele culturi s-au scumpit cu peste 40%, prețurile la fructe, legume și pepeni s-au prăbușit, potrivit datelor publicate joi, 5 noiembrie, de Biroul Național de Statistică (BNS).

Per ansamblu, prețurile producătorului la produsele agricole au crescut cu doar 0,9% în perioada ianuarie–septembrie 2026, comparativ cu intervalul similar al anului trecut. Produsele vegetale s-au scumpit în medie cu 1,5%, în timp ce produsele animaliere s-au ieftinit cu 1,1%.

Cele mai spectaculoase majorări au fost înregistrate la culturile etero-oleaginoase, unde prețurile au crescut cu 42,6%, și la rapiță, cu 32,2%. Culturile tehnice s-au scumpit cu 16,4%, inclusiv sfecla de zahăr, cu 22,3%, în timp ce prețurile la răsărită au avansat cu 2,9%.

La polul opus, producătorii de culturi bostănoase alimentare au înregistrat o reducere a prețurilor de 43,6%. Fructele și pomușoarele de cultură s-au ieftinit cu 25,4%, leguminoasele pentru boabe cu 21,5%, iar legumele cu 19%.

Scăderi importante au fost consemnate și la culturile cerealiere. Porumbul pentru boabe s-a ieftinit cu 15,5%, iar grâul cu 5%. Prețurile producătorilor la struguri au coborât cu 10,6%.

Diferențe semnificative au fost înregistrate și în sectorul zootehnic. Prețurile de vânzare la porcine în greutate vie au scăzut cu 7%, cele la ovine și caprine cu 6,8%, iar laptele de toate tipurile s-a ieftinit cu 1,5%.

În schimb, ouăle alimentare s-au scumpit cu 13,4%, bovinele în greutate vie cu 6,9%, iar mierea de albine cu 6,2%.

Datele BNS arată o schimbare radicală față de anul 2025, când prețurile producătorilor agricoli crescuseră cu 19,6% în primele nouă luni, inclusiv cu 25,1% la produsele vegetale. În 2026, ritmul general de scumpire s-a temperat puternic, însă diferențele dintre principalele categorii de produse rămân considerabile.