„Șefii se împart între ei”. Detalii despre DOS! Discuția dintre Cavcaliuc și o șefă din Direcție despre premii în plic

Noi scurgeri de informații despre dosarul fostei Direcții nr.5 sau Direcția Operațiuni Speciale (DOS) a Inspectoratului Național de Investigații (INI) au apărut în presă. De data aceasta, ar fi vorba de o conversație dintre fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției (IGP), actualul lider PACE, Gheorghe Cavcaliuc, și unul din foștii șefi de serviciu din cadrul Direcției, Elena Grosu. Jurnal TV transmite de că cei doi discută despre așa-numitele „premii” oferite în plicuri. Cavcaliuc a încercat să anticipeze apariția materialului.

Potrivit surselor Jurnal TV, fostul șef de serviciu din cadrul Direcției operațiuni speciale, Elena Grosu, și fostul șef adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc, ar fi fost în relații apropiate. Într-o conversație online, Grosu i se plânge lui Cavcaliuc pe șeful DOS de atunci, Valeriu Cojocaru, reținut în dosarul „Damir”. Din spusele angajatei, acesta o impunea să muncească peste program și i-ar fi sugerat de mai multe ori să-și caute un alt loc de muncă.

Cavcaliuc îi răspunde că munca lui este de o mie de ori mai complicată, dar el nu se plânge. Apoi, acesta o întreabă pe Grosu dacă Cojocaru le oferă prime.

Sursele susțin că banii pentru telefon despre care este vorba în conversație erau oferiți angajaților pentru ca aceștia să-și poată procura mai multe telefoane prin intermediul cărora gestionau conturile de Facebook, prin care pompau dezinformare în online sau subminau persoanele care se opuneau regimului. Asta în afară de miile de euro pe care angajații DOS le primeau pentru filarea și interceptarea oponenților regimului „Plahotniuc”.

Elena Grosu nu a răspuns colegilor de la Jurnal TV la telefon pentru o reacție. Jurnal TV a cerut și serviciului de presă al PACE să-l contacteze pe Gheorghe Cavcaliuc pentru un comentariu la acest subiect. În replică, fostul șef adjunct al poliției a publicat un mesaj pe Facebook în care pretinde că un reporter de la același post i-ar fi scris ieri. Cavcaliuc susține că dezvăluirile sunt ceea ce el numește „comandă politică” cu scopul de a-l ponegri.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.