„Șefii se împart între ei”. Detalii despre DOS! Discuția dintre Cavcaliuc și o șefă din Direcție despre premii în plic

Noi scurgeri de informații despre dosarul fostei Direcții nr.5 sau Direcția Operațiuni Speciale (DOS) a Inspectoratului Național de Investigații (INI) au apărut în presă. De data aceasta, ar fi vorba de o conversație dintre fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției (IGP), actualul lider PACE, Gheorghe Cavcaliuc, și unul din foștii șefi de serviciu din cadrul Direcției, Elena Grosu. Jurnal TV transmite de că cei doi discută despre așa-numitele „premii” oferite în plicuri. Cavcaliuc a încercat să anticipeze apariția materialului.

Potrivit surselor Jurnal TV, fostul șef de serviciu din cadrul Direcției operațiuni speciale, Elena Grosu, și fostul șef adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc, ar fi fost în relații apropiate. Într-o conversație online, Grosu i se plânge lui Cavcaliuc pe șeful DOS de atunci, Valeriu Cojocaru, reținut în dosarul „Damir”. Din spusele angajatei, acesta o impunea să muncească peste program și i-ar fi sugerat de mai multe ori să-și caute un alt loc de muncă.

Cavcaliuc îi răspunde că munca lui este de o mie de ori mai complicată, dar el nu se plânge. Apoi, acesta o întreabă pe Grosu dacă Cojocaru le oferă prime.

Sursele susțin că banii pentru telefon despre care este vorba în conversație erau oferiți angajaților pentru ca aceștia să-și poată procura mai multe telefoane prin intermediul cărora gestionau conturile de Facebook, prin care pompau dezinformare în online sau subminau persoanele care se opuneau regimului. Asta în afară de miile de euro pe care angajații DOS le primeau pentru filarea și interceptarea oponenților regimului „Plahotniuc”.

Elena Grosu nu a răspuns colegilor de la Jurnal TV la telefon pentru o reacție. Jurnal TV a cerut și serviciului de presă al PACE să-l contacteze pe Gheorghe Cavcaliuc pentru un comentariu la acest subiect. În replică, fostul șef adjunct al poliției a publicat un mesaj pe Facebook în care pretinde că un reporter de la același post i-ar fi scris ieri. Cavcaliuc susține că dezvăluirile sunt ceea ce el numește „comandă politică” cu scopul de a-l ponegri.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.