Cum Natalia Gavrilița și-a argumentat decizia de a majora numărul ministerelor de la 9 la 13

06 Aug. 2021, 11:59
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Aug. 2021, 11:59 // Actual //  MD Bani

Candidata la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița a declarat că separarea unor ministere în noua componență a Executvului a fost necesară, deoarece „vechile puteri au croit puterea statului așa ca ea să fie comodă pentru un stat dictatorial” și nicidecum după necesitățile oamenilor și activitatea pe care trebuie să o desfășoare fiecare instituție în parte. Declarația a fost făcută astăzi de către Gavrilița, în timpul discursului rostit de la tribuna Parlamentului, unde cere votul de încrede al deputaților.

„Structura Guvernului și instituțiilor subordonate din ultimii ani, „făcută pe timpul lui Vlad Plahotniuc”, a „croit” puterea statului așa ca ea să fie comodă pentru un stat dictatorial. Spre deosebire de acea situație, ministerele din Guvernul Gavrilița au fost croite după prioritățile programului de guvernare. În formula de guvernare în care deciziile se luau de facto într-un club de noapte, de niște echipe plătite din „kuliok”, nu conta nici numărul de ministere și nici calitatea miniștrilor și a echipelor ministeriale. Proiectele de lege și hotărârile de guvern importante veneau la ministere gata făcute, unde acestea erau doar semnate și aprobate, fără întrebări și multă analiză”. În așa tip de „guvernare mafiotică” putea fi ușor comasată într-un singur minister care doar să semneze deciziile. Dar asta nu înseamnă că, comasările aduceau economii finanțelor publice. Asta înseamnă salarii exorbitante și sute de milioane de lei care mergeau la unele și aceleași firme”, a spus Gavrilița.

Candidata la funcția de prim-ministru a declarat că, noul Guvern are sarcina să curețe instituțiile de corupți și scheme, să facă reforme profunde, să atragă și să implementeze proiecte internaționale și să contribuie la creșterea economică și bunăstarea cetățenilor, iar divizarea celor patru ministere se va face fără a crește numărul de angajați pe sector.

„Fiecare minister va trebui fie să aducă o funcție de la o agenție subordonată, fie să rămână cu același număr de angajați ca acum. Acum, e greu de spus dacă reorganizările vor duce la creșterea sau micșorarea cheltuielilor. Cert e că se vrea creșterea salariilor angajaților”, a mai adăugat Natalia.

Realitatea.md precizează că, noul Guvern urmează să aibă 13 ministere, în loc de 9, așa cum a fost până în prezent. În loc de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va exista Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării se divizează în Ministerul Educației și Cercetării și în Ministerul Culturii. Va fi reformat și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, prin divizarea în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Mediului.

Ministerul Economiei și Infrastructurii se va transforma în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerul Economiei.

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.