Japonia îşi va acoperi necesarul de gaze naturale, înainte de a ajuta Europa

Japonia se va asigura că propriile sale necesităţi energetice sunt îndeplinite, înainte de a ajuta Europa cu livrări de gaze naturale lichefiate, în eventualitatea unui conflict între Rusia şi Ucraina, a declarat joi ministrul nipon al Comerţului, Koichi Hagiuda, transmite Bloomberg, citat de economica.net.

Aceste declaraţii vin într-un context în care există temeri că aliaţii europeni ar putea să se confrunte cu o criză energetică, dacă Rusia va invada Ucraina, un scenariu care a fost dezminţit în repetate rânduri de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Cu toate acestea, mai multe surse citate de Bloomberg susţin că administraţia Biden, precum şi guvernele europene au solicitat Japoniei şi altor state din Asia să redirecţioneze spre Europa o parte din livrările lor de gaze lichefiate.

„Japonia este un importator de energie şi o ţară cu puţine resurse. Prognozele arată o iarnă foarte rece în acest an, aşa că trebuie să ne asigurăm că propriile noastre necesităţi energetice sunt îndeplinite. Ulterior, Japonia va analiza ce poate face pentru a ajuta comunitatea internaţională”, a spus Koichi Hagiuda, la o conferinţă de presă organizată vineri la Tokyo.

Tensiunile geopolitice din Ucraina reprezintă o nouă problemă pentru Europa, care de mai multe luni se confruntă cu o problemă în aprovizionarea cu gaze. Preţurile sport la gaze lichefiate au atins valori record în ultimele luni, în condiţiile în care companiile de utilităţi din Asia şi Europa concurează între ele pentru aceleaşi cargouri încărcate cu gaze lichefiate provenite de la exportatori precum SUA şi Qatar.

Spre deosebire de petrol, Japonia nu are stocuri naţionale de gaze naturale, a declarat la rândul său Hirokazu Matsuno, secretarul general al Guvernului nipon, adăugând că Executivul de la Tokyo este conştient de faptul că firmele nipone de electricitate şi gaze au stocuri pentru aproximativ două-trei săptămâni.

Cu toate acestea, unii importatori japonezi de gaze lichefiate au început deja să redirecţioneze spre Europa o parte din excedentul de care dispun, având în vedere preţurile mai atractive pe care le pot obţine în Europa. Companiile nipone şi-au făcut stocuri de gaze lichefiate înainte de venirea iernii, în ideea de a evita o posibilă lipsă, şi acum pot să vândă o parte din excedent.

Rusia asigură aproximativ 40% din necesarul de gaze naturale al UE. Zilele trecute, Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze lichefiate, a informat că nu va putea acoperi de unul singur nevoile energetice ale Uniunii Europene, în cazul unui deficit al aprovizionării blocului comunitar cu gaze din Rusia.

#LNG #livrari #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.