Japonia îşi va acoperi necesarul de gaze naturale, înainte de a ajuta Europa

Japonia se va asigura că propriile sale necesităţi energetice sunt îndeplinite, înainte de a ajuta Europa cu livrări de gaze naturale lichefiate, în eventualitatea unui conflict între Rusia şi Ucraina, a declarat joi ministrul nipon al Comerţului, Koichi Hagiuda, transmite Bloomberg, citat de economica.net.

Aceste declaraţii vin într-un context în care există temeri că aliaţii europeni ar putea să se confrunte cu o criză energetică, dacă Rusia va invada Ucraina, un scenariu care a fost dezminţit în repetate rânduri de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Cu toate acestea, mai multe surse citate de Bloomberg susţin că administraţia Biden, precum şi guvernele europene au solicitat Japoniei şi altor state din Asia să redirecţioneze spre Europa o parte din livrările lor de gaze lichefiate.

„Japonia este un importator de energie şi o ţară cu puţine resurse. Prognozele arată o iarnă foarte rece în acest an, aşa că trebuie să ne asigurăm că propriile noastre necesităţi energetice sunt îndeplinite. Ulterior, Japonia va analiza ce poate face pentru a ajuta comunitatea internaţională”, a spus Koichi Hagiuda, la o conferinţă de presă organizată vineri la Tokyo.

Tensiunile geopolitice din Ucraina reprezintă o nouă problemă pentru Europa, care de mai multe luni se confruntă cu o problemă în aprovizionarea cu gaze. Preţurile sport la gaze lichefiate au atins valori record în ultimele luni, în condiţiile în care companiile de utilităţi din Asia şi Europa concurează între ele pentru aceleaşi cargouri încărcate cu gaze lichefiate provenite de la exportatori precum SUA şi Qatar.

Spre deosebire de petrol, Japonia nu are stocuri naţionale de gaze naturale, a declarat la rândul său Hirokazu Matsuno, secretarul general al Guvernului nipon, adăugând că Executivul de la Tokyo este conştient de faptul că firmele nipone de electricitate şi gaze au stocuri pentru aproximativ două-trei săptămâni.

Cu toate acestea, unii importatori japonezi de gaze lichefiate au început deja să redirecţioneze spre Europa o parte din excedentul de care dispun, având în vedere preţurile mai atractive pe care le pot obţine în Europa. Companiile nipone şi-au făcut stocuri de gaze lichefiate înainte de venirea iernii, în ideea de a evita o posibilă lipsă, şi acum pot să vândă o parte din excedent.

Rusia asigură aproximativ 40% din necesarul de gaze naturale al UE. Zilele trecute, Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze lichefiate, a informat că nu va putea acoperi de unul singur nevoile energetice ale Uniunii Europene, în cazul unui deficit al aprovizionării blocului comunitar cu gaze din Rusia.

#LNG #livrari #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina și Statele Unite au făcut un pas important către semnarea unui acord amplu privind exploatarea și investițiile în resursele minerale ucrainene. Informația a fost confirmată de prim-vicepremierul și ministrul Economiei de la Kiev, Iulia Sviridenko, care a anunțat semnarea unui memorandum de intenție privind încheierea acordului, ce vizează un parteneriat economic strategic între cele două state.

„Ne apropiem de un acord complet cu SUA în domeniul parteneriatului economic. Pregătim crearea unui Fond de investiții pentru reconstrucția Ucrainei. Acest acord va deschide oportunități pentru investiții semnificative, modernizarea infrastructurii și un parteneriat reciproc avantajos cu Statele Unite”, a transmis Sviridenko.

Pentru finalizarea acordului, mai este necesară definitivarea textului, semnarea și ratificarea documentului în parlamentele celor două țări. Semnarea oficială este așteptată pe 24 aprilie, potrivit declarațiilor președintelui american Donald Trump.

Potrivit presei internaționale, negocierile din 11–12 aprilie s-au desfășurat într-o atmosferă tensionată, din cauza condițiilor considerate „maximaliste” impuse de partea americană. Printre cele mai controversate prevederi figurează dreptul de primă opțiune al investitorilor americani asupra tuturor proiectelor ucrainene de infrastructură și resurse, dar și acces prioritar la materiile prime strategice.

Administrația Trump a renunțat însă parțial la una dintre cele mai dure cerințe – rambursarea totală a ajutorului militar acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse. Dacă anterior se vorbea despre o sumă de 300 miliarde de dolari, acum Washingtonul solicită doar 100 miliarde, apropiindu-se astfel de evaluarea Kievului, care consideră întreaga sumă un ajutor nerambursabil.

Amânarea semnării acordului din iarnă a fost cauzată de un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei întâlniri la Casa Albă. Ulterior, partea americană a înăsprit condițiile acordului.

Zelenski a declarat în mai multe rânduri că Ucraina nu recunoaște ajutorul militar drept „datorie”. „Nu vom semna un acord care să pună pe umerii a zece generații de ucraineni nota de plată pentru apărarea suveranității noastre”, a spus liderul ucrainean.