Selloff-ul marilor companii tech din SUA ajunge la peste 500 de miliarde de dolari. „Există o mulţime de oportunităţi„

Acţiunile giganţilor tech americani au suferit pierderi semnificative luni, alimentând un declin care evocă luna septembrie a anului trecut, când indicele bursier Nasdaq 100 a scăzut cu aproape 13% de-a lungul unei perioade de trei săptămâni, potrivit Bloomberg.

Primele cinci companii tehnologice din Statele Unite – Apple (simbol bursier AAPL), Amazon (AMZN), Facebook (FB), Alphabet (GOOGL) şi Microsoft (MSFT) – au înregistrat împreună un minus de peste 500 de miliarde de dolari de la maximul atins de Nasdaq 100 pe 7 septembrie.

Luni, Amazon.com a scăzut la un moment dat cu 4,6%, încheind şedinţa de tranzacţionare cu un minus de 3,1%. Facebook s-a scufundat cu 4,1%, însă a terminat cu un declin de 2,5%, mai mult decât scăderea înregistrată de indicele S&P 500 – 1,7%. Astfel, cei doi giganţi au suferit cea mai gravă scădere din ultimele două luni.

Principalele companii tech au crescut cu peste 70% în urma minimelor raportate la începutul pandemiei de Covid-19, Nasdaq 100 stabilind un nou record la începutul lui septembrie.

În timp ce pierderile înregistrate luni de pieţele bursiere americane s-au bazat pe scăderile pieţei imobiliare din China, declanşate de prăbuşirea gigantului Evergrande, marile firme tehnologice au fost puternic afectate, ele având o influenţă disproporţionată asupra indicelui S&P 500 din cauza valorilor de piaţă pe care le înregistrează.

„Există o mulţime de oportunităţi în aceste tipuri de scăderi” în aceste tipuri de scăderi”, spune Ross Gerber, CEO al administratorului de active Gerber Kawasaki Wealth & Investment Management, sugerând că selloff-ul reprezintă o şansă bună de a intra în piaţă.

Nasdaq 100 a oferit un randament de peste 18% de la începutul anului. Apple, cea mai valoroasă companie publică din lume, a scăzut cu aproape 9% de la maximul atins pe 7 septembrie, însă este pe plus cu peste 10% în 2021.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.