Declinul Evergrande în cifre: Cei mai bogaţi oameni din lume au pierdut 135 de miliarde de dolari într-o singură zi

Scăderile înregistrate ieri de pieţele globale de capital, provocate de temerile din interiorul pieţei imobiliare chineze, au lovit cele mai mari averi nete din lume, în contextul în care primii 500 de miliardari la nivel mondial au pierdut împreună 135 de miliarde de dolari, relatează Bloomberg.

Astfel, averea netă a şefului Tesla Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a scăzut cu 7,2 miliarde de dolari la 198 de miliarde. La rândul său, fondatorul Amazon Jeff Bezos, care ocupă locul doi în topul miliardarilor, a înregistrat o scădere de 5,6 miliarde, averea sa atingând 194,2 miliarde de dolari, scrie Ziarul Financiar.

Problemele gigantului imobiliar chinez Evergrande, cu datorii de peste 300 de miliarde de dolari, şi noua rundă de reglementări lansate asupra pieţei de real estate din China au provocat temeri de-a lungul pieţelor, investitorii şi analiştii luând în calcul o potenţială contaminare financiară.

În plus, pieţele au reacţionat la declaraţiile lui Janet Yellen, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, care a subliniat probabilitatea unei catastrofe economice în cazul în care autorităţile din Washington DC nu reuşesc să majoreze plafonul datoriilor.

Indicele bursier S&P 500 a suferit un declin de 1,7%, cea mai mare scădere din luna mai.

Preşedintele şi fondatorul Evergrande, Xu Jiayin (cunoscut drept Hui Ka Yan), şi-a continuat traseul dezastruos din cadrul clasamentului Bloomberg Billionaires Index, pe măsură ce acţiunile companiei sale s-au scufundat la cel mai scăzut nivel din ultima decadă. Averea sa ajunge acum la 7,3 miliarde de dolari, de la un maxim de 42 de miliarde de dolari în 2017.

Principalii dezvoltatori de real estate din Hong Kong au marcat unele dintre cele mai grave scăderi din indicele bursier Hang Seng. Magnaţii imobiliari Lee Shau-Kee, Yang Huiyan, Li Ka-Shing şi Henry Cheng au pierdut împreună peste 6 miliarde de dolari.

Averea lui Colin Huang, fondatorul platformei de e-commerce Pinduoduo, a scăzut anul acesta cu 29,4 miliarde de dolari, incluzând aici un declin de 2,3 miliarde de dolari în ziua de luni, 20 septembrie.

#declin #Evergrande #avere #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.