Declinul Evergrande în cifre: Cei mai bogaţi oameni din lume au pierdut 135 de miliarde de dolari într-o singură zi

21 Sept. 2021, 19:54
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
21 Sept. 2021, 19:54 // Au Bani //  MD Bani

Scăderile înregistrate ieri de pieţele globale de capital, provocate de temerile din interiorul pieţei imobiliare chineze, au lovit cele mai mari averi nete din lume, în contextul în care primii 500 de miliardari la nivel mondial au pierdut împreună 135 de miliarde de dolari, relatează Bloomberg.

Astfel, averea netă a şefului Tesla Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a scăzut cu 7,2 miliarde de dolari la 198 de miliarde. La rândul său, fondatorul Amazon Jeff Bezos, care ocupă locul doi în topul miliardarilor, a înregistrat o scădere de 5,6 miliarde, averea sa atingând 194,2 miliarde de dolari, scrie Ziarul Financiar.

Problemele gigantului imobiliar chinez Evergrande, cu datorii de peste 300 de miliarde de dolari, şi noua rundă de reglementări lansate asupra pieţei de real estate din China au provocat temeri de-a lungul pieţelor, investitorii şi analiştii luând în calcul o potenţială contaminare financiară.

În plus, pieţele au reacţionat la declaraţiile lui Janet Yellen, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, care a subliniat probabilitatea unei catastrofe economice în cazul în care autorităţile din Washington DC nu reuşesc să majoreze plafonul datoriilor.

Indicele bursier S&P 500 a suferit un declin de 1,7%, cea mai mare scădere din luna mai.

Preşedintele şi fondatorul Evergrande, Xu Jiayin (cunoscut drept Hui Ka Yan), şi-a continuat traseul dezastruos din cadrul clasamentului Bloomberg Billionaires Index, pe măsură ce acţiunile companiei sale s-au scufundat la cel mai scăzut nivel din ultima decadă. Averea sa ajunge acum la 7,3 miliarde de dolari, de la un maxim de 42 de miliarde de dolari în 2017.

Principalii dezvoltatori de real estate din Hong Kong au marcat unele dintre cele mai grave scăderi din indicele bursier Hang Seng. Magnaţii imobiliari Lee Shau-Kee, Yang Huiyan, Li Ka-Shing şi Henry Cheng au pierdut împreună peste 6 miliarde de dolari.

Averea lui Colin Huang, fondatorul platformei de e-commerce Pinduoduo, a scăzut anul acesta cu 29,4 miliarde de dolari, incluzând aici un declin de 2,3 miliarde de dolari în ziua de luni, 20 septembrie.

30 Iul. 2026, 15:13
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Ursu Victor
30 Iul. 2026, 15:13 // Au Bani //  Ursu Victor

Prețurile cerealelor și oleaginoaselor continuă să scadă atât pe bursele internaționale, cât și pe piața din Republica Moldova, pe fondul unei recolte abundente și al diminuării riscurilor geopolitice din regiunea Mării Negre. Economistul Iurie Rija arată că piața revine la nivelurile de dinaintea escaladării tensiunilor, iar presiunea asupra prețurilor ar putea continua.

Potrivit analizei, toate contractele futures pentru cereale tranzacționate la Bursa de la Paris (Matif) au rămas negative și au revenit la nivelurile înregistrate înainte de amplificarea riscurilor privind exporturile din Marea Neagră.

Deși restricțiile de navigație în Marea Azov rămân în vigoare, iar traficul maritim prin porturile din Marea Neagră este în continuare blocat, piețele mizează pe o eventuală relaxare a restricțiilor și pe recoltele consistente din bazinul Mării Negre.

Un alt factor care a influențat piețele agricole este scăderea bruscă a cotației petrolului Brent, care a coborât de la 100 la 88 de dolari pe baril în doar două zile.

Potrivit economistului, corecția a fost determinată de încetarea schimbului de lovituri dintre SUA și Iran, dar și de reluarea exporturilor de petrol din Kazahstan prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), rută prin care România își asigură peste 60% din importurile de țiței.

În același timp, faptul că principalele terminale de export de cereale din portul rusesc Novorossiysk și din porturile ucrainene nu au suferit distrugeri importante a contribuit la calmarea pieței.

Contractele Matif cu livrare în noiembrie au pierdut aproape 5% în numai șase zile, coborând la 536,5 euro pe tonă, iar prețul DAP Constanța s-a redus cu 26 euro pe tonă, până la 515 euro.

În Republica Moldova, unde recoltarea rapiței este finalizată în proporție de aproximativ 75%, iar producția medie este de circa 3 tone la hectar, prețurile au scăzut la 9,20–9,50 lei/kg, față de aproximativ 10 lei/kg în urmă cu o săptămână.

Iurie Rija explică această evoluție prin suprapunerea mai multor factori: scăderea petrolului, corecția de pe piața uleiurilor vegetale, intrarea noii recolte pe piață și faptul că o parte importantă dintre procesatorii europeni și-au asigurat deja necesarul pentru sezonul următor.

Mai mult, o parte dintre traderi au suspendat achizițiile de rapiță în porturi, anticipând că prețurile ar putea continua să scadă.

Pe Matif, cotațiile au coborât cu peste 6%, de la 244,3 euro la 229,3 euro pe tonă, iar la Constanța prețul a scăzut de la 226 la 211 euro pe tonă.

În Republica Moldova, grâul alimentar se tranzacționează în prezent la 2,85–2,90 lei/kg în nordul țării și la 3,40–3,45 lei/kg la Giurgiulești, cu aproximativ 10 bani mai puțin decât săptămâna trecută.

Economistul explică faptul că efectul tensiunilor geopolitice este acum contrabalansat de oferta mare generată de noua recoltă, estimată la 5–6 tone la hectar.

În cazul orzului, prețurile interne au rămas stabile, la aproximativ 3,20 lei/kg la Giurgiulești.

Totuși, la Constanța au apărut primele semne de corecție, cotația coborând de la 194 la 189 euro pe tonă.

Potrivit lui Iurie Rija, evoluția pieței în perioada următoare va depinde de două elemente-cheie: reluarea exporturilor maritime prin Marea Neagră și ritmul în care noua recoltă ajunge în porturi și silozuri.

Economistul consideră că, în lipsa unei noi escaladări geopolitice, presiunea asupra prețurilor va continua.

„Recolta culturilor de grupa I este, per ansamblu, abundentă în acest an în Republica Moldova. Prețurile ridicate din a doua și a treia săptămână a lunii iulie au fost, în mare parte, un efect de oportunitate legat de tensiunile geopolitice din Marea Neagră și Orientul Mijlociu. Piața se îndreaptă acum spre o corecție, nu neapărat spre o prăbușire, ci spre nivelul pe care l-ar fi susținut încă de la început o ofertă generoasă”, concluzionează economistul.