Declinul Evergrande în cifre: Cei mai bogaţi oameni din lume au pierdut 135 de miliarde de dolari într-o singură zi

Scăderile înregistrate ieri de pieţele globale de capital, provocate de temerile din interiorul pieţei imobiliare chineze, au lovit cele mai mari averi nete din lume, în contextul în care primii 500 de miliardari la nivel mondial au pierdut împreună 135 de miliarde de dolari, relatează Bloomberg.

Astfel, averea netă a şefului Tesla Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a scăzut cu 7,2 miliarde de dolari la 198 de miliarde. La rândul său, fondatorul Amazon Jeff Bezos, care ocupă locul doi în topul miliardarilor, a înregistrat o scădere de 5,6 miliarde, averea sa atingând 194,2 miliarde de dolari, scrie Ziarul Financiar.

Problemele gigantului imobiliar chinez Evergrande, cu datorii de peste 300 de miliarde de dolari, şi noua rundă de reglementări lansate asupra pieţei de real estate din China au provocat temeri de-a lungul pieţelor, investitorii şi analiştii luând în calcul o potenţială contaminare financiară.

În plus, pieţele au reacţionat la declaraţiile lui Janet Yellen, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, care a subliniat probabilitatea unei catastrofe economice în cazul în care autorităţile din Washington DC nu reuşesc să majoreze plafonul datoriilor.

Indicele bursier S&P 500 a suferit un declin de 1,7%, cea mai mare scădere din luna mai.

Preşedintele şi fondatorul Evergrande, Xu Jiayin (cunoscut drept Hui Ka Yan), şi-a continuat traseul dezastruos din cadrul clasamentului Bloomberg Billionaires Index, pe măsură ce acţiunile companiei sale s-au scufundat la cel mai scăzut nivel din ultima decadă. Averea sa ajunge acum la 7,3 miliarde de dolari, de la un maxim de 42 de miliarde de dolari în 2017.

Principalii dezvoltatori de real estate din Hong Kong au marcat unele dintre cele mai grave scăderi din indicele bursier Hang Seng. Magnaţii imobiliari Lee Shau-Kee, Yang Huiyan, Li Ka-Shing şi Henry Cheng au pierdut împreună peste 6 miliarde de dolari.

Averea lui Colin Huang, fondatorul platformei de e-commerce Pinduoduo, a scăzut anul acesta cu 29,4 miliarde de dolari, incluzând aici un declin de 2,3 miliarde de dolari în ziua de luni, 20 septembrie.

#declin #Evergrande #avere #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina