Sergiu Manoli: Piața zahărului din Moldova se maturizează și se diversifică odată cu politicile comerciale de stat

13 Sept. 2024, 09:41
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
13 Sept. 2024, 09:41 // Slider //  bani.md

Sergiu Manoli, Director vânzări al Sugar Bridge SRL, vorbește despre situația de pe piața zahărului din Moldova și perspectivele industriei, într-un interviu pentru Logos Press.

Î: Dle Manoli, ce înseamnă pentru Dvs. şi pentru țară Sugar Bridge?

S.M.: Sugar Bridge este un pod de legătură dintre trecutul reglementar şi viitorul competitiv unde interesele consumatorilor de zahăr predomină. Un nou model de business pe piața zahărului din Moldova, ajustat la evoluția politicilor comerciale și de protecție a consumatorilor prin garantarea unui preț adecvat și competitiv pe piață la produsele comercializate.

Compania Sugar Bridge a fost creată recent, în primăvara acestui an, de un grup de persoane profesioniste în comerț internațional, planificare a vânzărilor, finanțe, etc. și cu o specializare și expertiză în domeniul zahărului de zeci de ani.

Obiectivul de bază este asigurarea unui confort și preț competitiv şi nediscriminatoriu pentru consumatorii casnici și industriali din țară, valorificarea potențialului economic oferit de regimurile comerciale preferențiale ale Republicii Moldova, în special Acordul de Asociere cu UE, CEFTA și EFTA, atât la import când piața internă duce o lipsă acută de zahăr, dar și la export când există o supraproducție.

Analiza pieței din ultimul deceniu arată o volatilitate a pieței zahărului în proporție maximă de 20-25%. Cu alte cuvinte, în condițiile unul an agricol dificil piața internă poate absorbi până la 20 mii tone de zahăr și viceversa – în anii cu supraproducție poate asigura un potențial de export în cantități similare. Majoritatea piețelor externe, inclusiv cea a Republicii Moldova sunt extrem de protejate: taxe vamale și măsuri netarifare. Comerțul cu zahărul se poate face doar in regim de comerț liber sau preferențial. De aceea rolul și implicarea noastră, de rând cu a producătorilor autohtoni, este asigurarea pieței cu zahăr, stabilitatea prețurilor pe termen lung, evitarea șocurilor și fluctuațiilor speculative, precum și de a fi un mediator dintre interesele consumatorilor și producătorilor de zahăr.

Î: Dle Manoli, în ultimul timp se fac diferite afirmații privind situația de pe piața zahărului în Republica Moldova. Dvs. ați putea să ne spuneți care este situația reală?

S.M.: Situația de pe piață este destul de încordată, dar nu critică, cu unele elemente de panică ce reies din multiplele ştiri privind prognoza roadei extrem de proastă de sfeclă de zahăr din acest an. Nu e prima dată când piața Moldovei este în asemenea situație. Menţionez că piața internă este asigurată pe deplin cu cantitatea necesară de zahăr până la noua roadă din anul 2025. Voi da unele cifre: stocurile la depozitele producătorilor din anul precedent sunt de peste 35 mii tone, iar cea mai pesimistă prognoză denotă o producere de minimum 25 mii tone de zahăr anul acesta. Posibilul deficit de zahăr până la roada următoare de până la 15 mii tone care va fi asigurat din import la prețuri competitive, ceea ce nu va permite fluctuații majore pe piață.

Î: Dar cum se arată anul agricol 2024 din punct de vedere al producerii sfeclei de zahăr?

S.M.: Va fi unul din cei mai slabi ani în ceea ce ţine de producerea sfeclei de zahăr. Concomitent, trebuie să înțelegem că, consumul de zahăr se contactează. Sigur, pe alocuri se dramatizează şi acest lucru e de înțeles, căci interesele și scopurile urmările pe piață sunt diferite. Dar sunt şi anumiţi indicatori obiectivi care trebuiesc luaţi în calcul.

Obiectiv vorbind, roada estimată de agricultori va fi în medie de 15 tone de sfeclă la ha. Astfel, ne putem aștepta la o roadă maximă de 200 mii tone de sfeclă de zahăr, iar aceasta, după cum menționam ceva mai devreme, respectiv va asigura o producere de aproximativ 25 mii tone de zahăr. Având în vedere faptul că, consumul intern în Republica Moldova constituie circa 65-70 mii tone anual, pe piață se va forma un deficit care de regulă este completat din importuri. Aici vedem rolul nostru, să asigurăm piața internă cu cantități rezonabile de zahăr din import pentru a asigura stabilitatea prețurilor, calitatea și confortul consumatorilor și procesatorilor.

Î: În ce măsură credeți că vor reuși să facă față situației producătorii de materie primă, adică de sfeclă de zahăr?

S.M.: Urmare a situaţiei obiective pe care o avem, dar şi a analizelor pe care le efectuăm, estimam o reducere esenţială a suprafeţelor plantate cu sfeclă de zahăr pentru anul viitor. Vorbim de o reducere de minim 30 procente. E ceva semnificativ şi efecte nu au cum să nu apară, inclusiv în ceea ce ţine de numărul întreprinderilor antrenate în această ramură.

În general, cred că vom asista la insolvența multor întreprinderi agricole, ca urmare a anului extrem de nefavorabil pentru absolut toate culturile, dar şi ca urmare a imposibilității de a restitui creditele contractate anterior. Mai ales că în cazul multor credite agricole pe post de gaj sunt utilaje, tehnică agricolă. E o situaţie destul de complicată şi majoritatea producătorilor agricoli nu vor reuşi să facă faţă poverii ce-i apasă acum.

Î: În ce măsură ar trebui să se implice statul în soluționarea problemelor de pe piața zahărului din Moldova?

S.M.: Cred că acum este foarte important să fie asigurată transparenţa pe piaţa zahărului şi accesul procesatorilor de zahăr (a consumatorilor industriali soft drinks, a celor din panificaţie, cofetărie, a producătorilor de îngheţată etc.) la stocuri de zahăr, preţul cărora să fie competitiv şi comparabil cu preţul de pe piaţa regională. În caz contrar, se va pierde din competitivitate nu doar pe piețele externe, dar și pe piața internă. Multe din produsele noastre alimentare sunt „strâmtorate” pe rafturile magazinelor din cauza prețurilor mari.

De asemenea, este importantă susținerea producătorilor de sfeclă de zahăr, inclusiv prin asigurarea accesului la irigare, care este unica şansă de supravieţuire a acestei importante ramuri a complexului agro-alimentar, având în vedere dependenţa avansată a respectivei culturi de condiţiile meteorologice.

Î: Care e situația în plan internaţional și cum se poate expune aceasta asupra pieței zahărului din Moldova?

S.M.: Pe plan mondial, săptămânile trecute s-a atestat o nervozitate cauzată de incendiile din Brazilia, care este cel mai mare producător de zahăr din lume. Din această cauză, roada s-a micşorat cu circa 700 mii tone, ceea ce a provocat o creștere a prețurilor la bursele internaționale.

Dacă e să ne referim la Europa, situaţia este calmă, fiind aşteptată o producţie cu 10% mai mult faţă de anul precedent. Pe termen scurt, pe piața UE se atestă o uşoară scădere de preţ. Faptul că avem această situaţie în Europa, sigur ne oferă un câmp de manevră mult mai larg atunci când vorbim de acoperirea deficitului pe care îl vom avea în Republica Moldova şi pe care l-am descris mai sus.

Î: Apropo, la modul practic, cum poate fi acoperit eventualul deficit de pe piața zahărului din Moldova?

S.M.: În primul rând, trebuie să ne concentrăm pe asimilarea cotelor de import existente, agreate deja cu UE și țările occidentale. De asemenea, trebuie să atragem o atenţie sporită valorificării oportunităţilor pe pieţele cu acces liber și fără taxe vamale. Dat fiind faptul că, pe parcursul ultimilor ani, RM a devenit un net importator de zahăr, e importantă construirea unor relaţii durabile cu surse de zahăr predictibile și cu potențial economic consistent.

De asemenea, se impune poziţionarea corectă pe plan regional. Analiza detaliată a pieței și oportunităţilor va permite valorificarea cotelor la importul de zahăr, evitarea problemelor sistemice pe piața internă, asigurarea stabilităţii prețurilor și o bază materială suficientă pentru asigurarea roadei anului viitor.

Î: Ce rol este gata să îşi asume compania Dvs., atunci când vorbim despre necesitatea acoperirii deficitului de pe piaţa zahărului?

S.M.: Cu certitudine şi în continuare compania noastră va avea o atitudine responsabilă şi va participa activ la valorificarea tuturor oportunităţilor oferite de piață, dar nu în detrimentul consumatorilor sau producătorilor agricoli, bazându-ne pe transparenţă maximă pe întregul lanţ valoric de la import şi distribuţie pe teritoriul tarii. La moment, putem constata că Sugar Bridge SRL dispune de un spectru divers de surse pentru a neutraliza deficitul aparent de pe piaţa zahărului. Pe parcursul anului 2024 au fost efectuate deja importuri suficiente de 15 mii tone, iar în rezultat consumatorul final va beneficia de cel mai corect preţ de intrare.

Î: Ce tendinţe se prefigurează și ce schimbări ar putea interveni pe piața zahărului din Moldova?

S.M.: În Republica Moldova sunt doi producători de zahăr. Primul, în linii mari, şi-a făcut publică poziţia în ceea ce ţine de roada aşteptată. În funcţie de roada pe care o va raporta cel de-al doilea producător, se va putea face o estimare realistă a producţiei, ca ulterior să se recurgă la importuri cu scop de stabilizare. Companiile mamă ale producătorilor autohtoni sunt destul de pragmatice şi pot oferi suport intra-corporativ pentru compensarea unor pierderi financiare pe termen scurt, dând posibilitatea menținerii potențialului economic al acestui sector.

Am putea fi martori la o uşoară creştere a preţului, însă rămânem siguri că situaţia va fi stabilă, că vom reuşi să păstrăm nivelul actual şi să încercăm chiar să-l optimizăm.

Realitatea Live

01 Iul. 2025, 16:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2025, 16:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia  domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO