Șerpeni, noul front al războiului gunoaielor! Ce știe Guvernul, ce nu știe și de ce localnicii spun NU

Ministerul Mediului vorbește despre un viitor centru de gestionare a deșeurilor la Șerpeni, însă documentele oficiale relevă că amplasarea încă nu a fost validată, iar evaluările în privința impactului asupra mediului nu au fot finalizate. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că la Șerpeni urmează să fie construit un centru regional de management al deșeurilor, însă afirmă că decizia finală privind amplasamentul va fi luată doar după elaborarea studiului de fezabilitate. În același timp, documentele oficiale obținute anterior de Grupul Realitatea arată că instituțiile responsabile încă nu au finalizat evaluările de mediu, iar una dintre autoritățile-cheie nici măcar nu a primit documentația tehnică spre examinare.

„La Șerpeni urmează să fie construit un centru pentru managementul deșeurilor solide. Vorbim de un proiect modern care va genera o soluție pentru Republica Moldova și anume pentru regiunea patru. Facem studiul de fezabilitate, după care vom afla dacă terenul corespunde. Nu vorbim de o gunoiște în sensul clasic, ci de un centru de management al deșeurilor care nu generează consecințe pentru mediu”, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Declarația vine pe fundalul opoziției exprimate de autoritățile locale din Anenii Noi și al întrebărilor privind impactul proiectului asupra mediului, în special asupra resurselor de apă din zonă.

Studiul încă nu este gata

Într-un răspuns oficial transmis anterior către Grupul Realitatea, Ministerul Mediului precizează că proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” este implementat etapizat, iar pentru Regiunea de Management al Deșeurilor nr. 4, din care face parte și Șerpeni, studiul de fezabilitate este încă în curs de elaborare. Totodată, procedura de evaluare a impactului asupra mediului este doar inițiată, ceea ce înseamnă că nu există încă un acord de mediu și nici concluzii privind efectele proiectului asupra mediului.

Ministerul mai precizează că eventualele riscuri cu privire la contaminarea apelor subterane și de suprafață, existența izvoarelor sau apropierea de alte zone sensibile urmează să fie analizate în cadrul documentației tehnice și al procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Instituția subliniază că aceste concluzii nu pot fi anticipate înainte de finalizarea tuturor studiilor.

„Apele Moldovei”: Nu am primit studiul de fezabilitate

O altă informație vine de la Administrația Națională „Apele Moldovei”. Or, într-un răspuns oficial, instituția afirmă că nu a primit studiul de fezabilitate în privința construcția centrului de gestionare a deșeurilor la Șerpeni și, prin urmare, nu și-a putut expune poziția asupra amplasamentului.

Totodată, localnicii se arată îngrijorați de faptul că există riscul de poluare a apelor subterane și a bazinului hidrografic din zonă.

Consiliul Raional spune „nu”

Între timp, Consiliul Raional Anenii Noi și-a exprimat oficial dezacordul față de amplasarea centrului regional de gestionare a deșeurilor pe teritoriul raionului.

În decizia adoptată, consilierii argumentează că raionul suportă deja o presiune ecologică semnificativă din cauza poligonului de la Țînțăreni și avertizează că o nouă infrastructură pentru deșeuri ar putea amplifica impactul asupra solului, aerului și apelor, inclusiv asupra bazinului râului Bîc și, implicit, al fluviului Nistru.

Autoritățile locale invocă și precedentul îngropării a aproximativ 60.000 de porci afectați de pestă porcină africană pe teritoriul raionului. Administrația locală spune că populația a suportat deja suficiente riscuri ecologice. În consecință, Consiliul solicită Guvernului excluderea Anenii Noi din lista amplasamentelor propuse și identificarea unei alte locații, după consultări publice ample.

O decizie încă deschisă

Din solicitările de informații făcute de grupul media Realitatea și deciziile autorităților locale reiese că, în prezent, proiectul se află într-o etapă preliminară. Deși ministrul Mediului afirmă că la Șerpeni urmează să fie construit un centru regional de management al deșeurilor, studiul de fezabilitate și evaluarea impactului asupra mediului nu sunt finalizate, iar autoritățile susțin că acestea vor stabili dacă terenul corespunde și în ce condiții proiectul poate fi implementat.

Până atunci, disputa dintre Guvern și autoritățile locale din Anenii Noi rămâne deschisă, iar amplasarea centrului continuă să genereze controverse în comunitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care prevede simplificarea și accelerarea procedurilor pentru proiectele de producere a energiei din surse regenerabile. Noile reguli ar urma să reducă semnificativ timpul necesar pentru obținerea autorizațiilor și avizelor, inclusiv pentru panouri fotovoltaice și instalații de autoconsum.

Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Energiei, pentru centralele mari termenul maxim de autorizare va fi de 24 de luni, iar pentru instalațiile cu o capacitate de până la 150 kW – de cel mult 12 luni.

Procedurile vor fi și mai rapide în zonele desemnate pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă, unde autorizarea ar urma să dureze maximum 12 luni.

Pentru instalațiile destinate autoconsumului, inclusiv cele montate pe clădiri, termenul maxim va fi de trei luni. În cazul panourilor fotovoltaice de până la 100 kW instalate de prosumatori și al pompelor de căldură de mică putere, autorizațiile ar urma să fie obținute în cel mult o lună.

Și modernizarea centralelor existente va putea fi făcută mai rapid. Dacă instalația se află într-o zonă de accelerare și capacitatea nu crește cu mai mult de 15%, procedura va putea fi finalizată în maximum 30 de zile.

O altă noutate este crearea unei platforme digitale unice pentru proiectele de energie regenerabilă. Dezvoltatorii ar urma să poată găsi într-un singur punct actele permisive, avizele, aprobările și deciziile necesare pentru construcția, exploatarea sau modernizarea centralelor. În prezent, procedurile presupun interacțiunea cu mai multe instituții și platforme.

Proiectul prevede și desemnarea unor zone de accelerare pentru energia regenerabilă, selectate cu prioritate în funcție de disponibilitatea terenurilor și infrastructurii existente și de impactul asupra mediului. Teritoriile în care asemenea proiecte ar putea provoca un impact de mediu considerat inacceptabil vor fi excluse.

Guvernul urmează să creeze și o infrastructură națională de date spațiale privind resursele energetice. Aceasta va include informații despre potențialul de producere a energiei regenerabile și despre terenurile și apele disponibile pentru dezvoltarea centralelor și a infrastructurii de rețea și stocare.

Noile prevederi vor viza și clădirile. Autoritățile centrale și locale vor trebui să includă în documentația de urbanism soluții pentru integrarea panourilor fotovoltaice și solare, pompelor de căldură, sistemelor de stocare și instalațiilor de autoconsum.

Se schimbă și mecanismul de remunerare a energiei livrate în rețea de prosumatori. Pentru instalațiile noi, energia excedentară va fi achiziționată de furnizori la prețul de pe piața pentru ziua următoare, în locul mecanismului actual bazat pe un preț mediu. Proprietarii instalațiilor existente își vor păstra mecanismul actual până la sfârșitul anului 2027.

Proiectul introduce modificări și pentru piața biocarburanților. Va fi creat un registru destinat monitorizării tranzacțiilor, evidenței emisiilor și emiterii certificatelor pentru combustibilii regenerabili utilizați în transport. Importatorii și comercianții angro de benzină și motorină vor avea, de asemenea, obligația de a introduce pe piață o cotă minimă de biocarburanți.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.