FLYONE contraatacă după decizia statului: „Nu am cerut nicio autorizație”

Compania aeriană FLYONE a reacționat după informațiile apărute în spațiul public cu privire la decizia Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și a fost dispusă aplicarea clauzei de schimbare a controlului în termen de 90 de zile.

Într-un comunicat, operatorul aerian susține că nu desfășoară activități investiționale în domenii de importanță pentru securitatea statului și că nu a depus nicio cerere de autorizare la CEIISS.

„Activitatea companiei constă în prestarea serviciilor de transport aerian, prin operarea zborurilor regulate și charter de pasageri. FLYONE nu deține control, nu procură, nu ia în concesiune și nu participă în parteneriate public-private privind bunuri, active sau servicii care fac parte din domeniile de importanță pentru securitatea statului”, se arată în reacția companiei.

Reprezentanții FLYONE afirmă că se află într-un dialog activ cu autoritățile competente pentru a clarifica temeiul juridic al procedurii și motivele care au stat la baza emiterii deciziei.

Totodată, compania subliniază că activitatea sa nu este afectată de hotărârea CEIISS și că toate zborurile vor continua să fie operate conform programului.

„Compania activează în baza tuturor actelor permisive necesare, care atestă conformitatea și siguranța operațiunilor noastre. Toate zborurile sunt și vor fi operate în regim normal, conform graficului prestabilit”, precizează operatorul aerian.

FLYONE mai dă asigurări că își va continua activitatea în conformitate cu legislația Republicii Moldova și că va coopera în mod transparent cu autoritățile competente, în interesul pasagerilor, al partenerilor și al activității companiei.

Guvernul anunța astăzi într-un comunicat de presă: „Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) a decis să refuze aprobarea investițiilor realizate de operatorul aerian FLY ONE într-un domeniu de importanță pentru securitatea statului și a dispus aplicarea clauzei de schimbare a controlului în termen de 90 de zile”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#flyone #zboruri #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Țările europene continuă să fie campioane la colectarea taxelor, în timp ce Republica Moldova rămâne mult sub nivelul statelor dezvoltate. Potrivit celor mai recente date ale OCDE, Danemarca colectează la buget echivalentul a 45,2% din PIB, în timp ce în Republica Moldova veniturile fiscale reprezintă aproximativ 21,3% din PIB.

Clasamentul OCDE, care include 38 de state membre, arată că media veniturilor fiscale este de 34,1% din PIB, aproape cu 13 puncte procentuale peste nivelul Republicii Moldova.

Pe primul loc se află Danemarca, unde statul colectează taxe echivalente cu 45,2% din PIB, urmată de Franța (43,5%), Austria (43,4%), Italia (42,8%) și Belgia (42,6%). Primele 19 poziții din top sunt ocupate de state europene.

Potrivit OCDE, nivelul ridicat al taxelor din Europa reflectă modelul social adoptat după cel de-Al Doilea Război Mondial, în care veniturile fiscale finanțează sisteme extinse de educație, sănătate, pensii și protecție socială. Cu toate acestea, structura taxelor diferă de la o țară la alta. De exemplu, Danemarca are unele dintre cele mai ridicate impozite pe venitul persoanelor fizice, dar taxe relativ reduse asupra companiilor și consumului.

La polul opus se află Mexicul, unde veniturile fiscale reprezintă doar 18,3% din PIB, urmat de Columbia (19,9%), Chile (20,5%) și Irlanda (21,7%).

Statele Unite se situează, de asemenea, în partea inferioară a clasamentului, cu venituri fiscale de 25,6% din PIB, cu mult sub media OCDE. Specialiștii explică această diferență prin nivelul mai redus al impozitării și prin faptul că statul american oferă, în general, mai puține beneficii sociale decât majoritatea țărilor europene.

Deși Republica Moldova nu face parte din OCDE și nu este inclusă în clasament, datele disponibile arată că în 2024 veniturile fiscale au reprezentat aproximativ 21,3% din PIB, un nivel apropiat de cel al Irlandei și semnificativ sub media statelor dezvoltate.