Republica Moldova continuă să se confrunte cu blocaje majore la frontieră, unde camioanele formează cozi de până la șapte kilometri, iar șoferii sunt nevoiți să aștepte două sau chiar trei zile pentru a trece vama. Fostul director al Căii Ferate din Moldova (CFM), Oleg Tofilat, în prezent director executiv al Asociației Transportatorilor, critică autoritățile pentru lipsa unor progrese reale în modernizarea infrastructurii logistice, deși problemele persistă încă din perioada 2022–2023.

Potrivit lui Tofilat, tranzitul cerealelor ucrainene prin Republica Moldova trebuie privit ca o oportunitate economică, nu ca un ajutor oferit Ucrainei. Acesta susține că statul trebuie să profite de fluxurile comerciale suplimentare, fără a afecta însă activitatea exportatorilor și importatorilor moldoveni.

„Tranzitul de cereale ucrainene nu reprezintă un ajutor pentru Ucraina. Reprezintă o afacere pentru Republica Moldova, care aduce beneficii Republicii Moldova. Punct”, a declarat Tofilat în cadrul emisiunii „Ora expertizei” de la JurnalTV.

Fostul șef al CFM consideră că autoritățile ar trebui să acorde prioritate agenților economici locali și să creeze condiții pentru ca traficul de tranzit să nu blocheze activitățile comerciale ale Republicii Moldova. În acest sens, el a invocat exemplul Portului Internațional Liber Giurgiulești, unde conducerea ar fi subliniat importanța clienților locali.

„Noi trebuie să ne asigurăm că exportatorii și importatorii din Republica Moldova au minimum de impedimente și neplăceri din cauza tranzitului mare din Ucraina. Trebuie să luăm măsuri ca să lărgim capacitățile, să îmbunătățim predictibilitatea trecerii frontierei și să asigurăm condiții bune de așteptare și pentru ucraineni, și pentru ai noștri”, a explicat acesta.

Una dintre cele mai grave probleme semnalate este timpul de așteptare la punctele vamale. Tofilat susține că, în prezent, șoferii de camioane sunt nevoiți să stea între două și trei zile pentru a traversa frontiera, în condiții pe care le califică drept inumane.

„Acum șoferii stau două-trei zile pentru a trece vama. Asta este inuman, foarte ineficient și foarte iresponsabil”, a declarat fostul director al CFM.

Acesta afirmă că, în pofida măsurilor anunțate în ultimii ani, capacitatea de procesare a punctelor vamale nu s-ar fi îmbunătățit semnificativ. Potrivit estimărilor sale, printr-un punct de trecere continuă să tranziteze aproximativ 250 de camioane pe zi, la fel ca în perioada 2022–2023.

„Eu nu văd nicio schimbare esențială față de anul 2022–2023. Da, acum nu avem două vămi separate, Moldova și România, avem un singur punct de trecere, dar rândurile sunt la fel, de șapte kilometri. Cum treceau 250 de mașini pe zi, așa trec. Atunci ce am făcut noi timp de doi-trei ani de zile?”, s-a întrebat Tofilat.

Fostul director al CFM a criticat și modul în care sunt organizate parcările temporare pentru camioane. Acesta susține că a vizitat una dintre parcările amenajate de autorități și a constatat că era goală, în timp ce autocamioanele continuau să staționeze pe carosabil, pe o distanță de aproximativ șapte kilometri.

„Parcarea se află cu totul în altă parte decât unde stau camioanele și la parcare nu era niciun camion. Pot să vă arăt și poza. Iar de-a lungul drumului sunt șapte kilometri de camioane”, a relatat Tofilat.

Potrivit acestuia, simpla amenajare a unor parcări nu rezolvă problema dacă traficul nu este organizat corespunzător. El propune introducerea unui sistem electronic de programare a camioanelor, coordonat cu autoritățile vamale din România, astfel încât transportatorii să cunoască din timp durata estimată a așteptării.

„Trebuie să existe rând electronic, să existe o coordonare cu partea românească. Faptul că el trece vama noastră, iar la vama românească este cu totul alt rând nu ne ajută. Aici trebuie să fie o coordonare între ambele vămi. Nu doar control coordonat, dar și rând electronic coordonat și așteptare coordonată”, a explicat specialistul.

Tofilat s-a referit și la deschiderea punctului de trecere Costești–Stânca pentru tranzitul cerealelor, afirmând că măsura nu este suficientă fără o creștere reală a capacității de procesare a camioanelor. În opinia sa, autoritățile ar trebui să investească prioritar în extinderea capacităților punctelor vamale existente.

O altă problemă majoră semnalată de fostul director al CFM este întârzierea reabilitării coridorului feroviar destinat inclusiv tranzitului de mărfuri din Ucraina. Tofilat a amintit că primele licitații pentru modernizarea infrastructurii au fost organizate încă în 2023, dar au fost anulate din cauza prețurilor nefavorabile la materiale.

Potrivit acestuia, proiectul dispunea deja de o finanțare de 120 de milioane de euro, dintre care 90 de milioane de euro sub formă de credite și 30 de milioane de euro granturi. Cu toate acestea, lucrările nu au avansat, iar infrastructura feroviară continuă să impună restricții de greutate și viteze de circulație de aproximativ 25 km/h.

„Eu am plecat în 2024, licitația și proiectul au fost înghețate și până astăzi nu avem reparat coridorul. Dacă făceam licitația în 2024, era totul gata și noi asiguraserăm toată finanțarea”, a afirmat Tofilat.

În concluzie, fostul director al CFM consideră că autoritățile au pierdut mai mulți ani fără să rezolve problemele fundamentale ale transportului de mărfuri, deși Republica Moldova ar putea obține beneficii economice importante din tranzitul ucrainean.

„Ce am făcut noi timp de doi-trei ani de zile? Pentru ai noștri, dar și pentru Ucraina. Și unde-i responsabilitatea, și unde-i competența?”, a întrebat retoric Oleg Tofilat.