Serviciul Vamal anunță despre finalizarea lucrărilor de dezvoltare ale sistemului digital

Serviciul Vamal și USAID anunță despre finalizarea lucrărilor de dezvoltare ale sistemului digital – E-AEO. În acest sens, directorul adjunct al Serviciului Vamal, doamna Lidia Ababii, și directorul adjunct al Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, domnul Radu Vrabie, au desfășurat o ședință de lucru.

Sistemul E-AEO reprezintă digitalizarea completă a procedurilor de solicitare și acordare a statutului AEO (Agent Economic Autorizat), fiind dezvoltat de către Programul USAID Reforme Structurale în Moldova. Principalul avantaj al unei companii care deține statutul AEO este că aceasta beneficiază de încrederea sporită în relațiile sale cu Serviciul Vamal dar și cu partenerii internaționali. Acest fapt generează multiple avantaje atât pentru agentul economic propriu zis, prin faptul că se confirmă onestitatea și transparența activității sale, cât și pentru mediul de afaceri din Republica Moldova la general – subliniind dorința de a se integra în comunitatea internațională și, de asemenea, îmbunătățește bunele practici din cadrul Serviciului Vamal, contribuind la transparența și rapiditatea procedurilor. Toate aceste avantaje sunt îmbunătățite substanțial prin noul sistem digital – E-AEO – elaborat cu susținerea Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.

„Asigurarea siguranței și securității lanțului de aprovizionare, facilitarea comerțului, implementarea noilor instrumente internaționale în domeniul vamal, precum este AEO, sunt priorități atât ale Republicii Moldova ca stat, cât și ale Serviciului Vamal ca autoritate de implementare a politicii statutului în domeniul vamal. Versiunea electronică a Programului AEO, SIA „E-AEO„ va permite gestionarea automatizată a raporturilor juridice și administrative ce derivă din reglementările naționale de înregistrare, depunere, examinare a cererilor și emitere a autorizației AEO”, a declarat directorul adjunct al Serviciului Vamal, Lidia Ababii.

Și Radu Vrabie, directorul adjunct al Programului USAID Reforme Structurale în Moldova a subliniat importanța digitalizării AEO.

„Scopul E-AEO este de a oferi digitalizarea completă a Programului Agent Economic Autorizat – AEO Moldova (etapele de pregătirea, procesul de autorizare, procesele de audit și evaluare a riscurilor, managementul, monitorizarea și procesul de reevaluare). Un alt scop este reducerea operațiunilor pe suport de hîrtie și a interacțiunilor în persoană dintre reprezentanții Serviciului Vamal și cei ai mediului de afaceri. De asemenea, a fost realizat un sistem stabil de evidență și trasabilitate a programului AEO”, a menționat Radu Vrabie.

#AEO #USAID #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.