Consecințele grave ale turbulențelor războiului rușilor din Ucraina. „Fug” miliardele din Moldova și România

05 Apr. 2022, 10:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Apr. 2022, 10:17 // Actual //  bani.md

Războiul din Ucraina alungă investitorii internaționali, România și Moldova fiind considerate de către aceștia zone cu potențial de risc. Proiectele și investițiile cu capital străin au fost puse pe hold.  „Foarte multe proiecte care necesitau capital străin în special din SUA, dar și din Europa, au fost puse pe hold în ideea că suntem lângă război și nu se știe ce se va întâmpla. Noi suntem astăzi tratați ca o zonă cu potențial de risc”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Ion Sturza, fostul premier Republicii Moldova, proprietarul fondului de investiții Fribourg Capital și fondatorul retailerului online Elefant.ro.

România, însă, este mai puțin expusă la efectele generate de războiul lui Putin împotriva Ucrainei și de sancțiunile impuse Rusiei. „Poate doar la importurile de gaze care ajung și la 70% pe timp de iarnă. În România exporturile sunt marginale către Rusia și Ucraina, iar importurile sunt preponderent moderate. (…) Toată această situație va influența foarte mult, cel puțin o perioadă, prețurile la energie, inflația, costul banilor. Și primele care suferă sunt piețele emergente. Nici România nu este protejată. Economia țării are o reziliență, dar care va depinde foarte mult de starea psihologică a agenților economici”, adaugă acesta.

Republica Moldova în schimb are o expunere mult mai mare Rusia, atât în ceea ce privește importurile, mai ales de energie și gaze, cât și exporturile.  „Depinde nu numai de prețurile la care vor fi procurate aceste două resurse energetice foarte importante, dar și de capacitatea de transport fizic care poate fi perturbată de evenimentele din Ucraina. Exportul Moldovei este relativ mic, de circa 240 milioane de dolari în Federația Rusă și de 70 de milioane de dolari în Ucraina. Deci 30% din comerțul exterior al Republicii Moldova merge către aceste două țări”, mai spune Ion Sturza.  El consideră că sancțiunile impuse Rusiei nu vor opri atacul, însă vor transfera țara în Evul Mediu.  „Rusia încă are o reziliență. Polițele magazinele se vor goli în următoarele 2-3 săptămâni. Un efect pe care noi l-am văzut căderea URSS. Aceste sancțiuni transferă Rusia în evul mediu. Sunt fără de precedent. Ceea ce se întâmplă astăzi și această listă de sancțiuni este de o anvergură nemaipomenită. Nici măcar Coreea de Nord sau Iranul nu s-au confruntat cu așa ceva”, subliniază fostul premier al Republicii Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.