Situația economică în Turcia, din ce în ce mai gravă. Inflația a depășit 36%, cea mai mare cotă din 2002

Rata inflației din Turcia a atins cote extrem de ridicate la sfârșitul anului trecut, ajungând la 36,08%, cel mai înalt nivel al său din septembrie 2002, relatează Reuters. Datele publicate luni arată prăbușirea lirei turcești și o situație economică tot mai gravă pentru Turcia lui Erdogan.

Institutul de Statistică Turc a făcut publice noile date care arată că indicele prețurilor de consum a crescut cu 13,58%, cu mult peste anticipări care estimau o creștere de 9%. De asemenea, estimările pentru rata inflației arătau că ea va ajunge la 30,6%. Lira turcească și-a pierdut 44% din valoare anul trecut, iar după publicarea datelor, un dolar american valora 13,6 lire.

Datele arată cea mai proastă situație pentru liră din septembrie 2002, dinainte ca partidul lui Erdogan să ajungă la putere.

Ozlem Derici Sengul, expert turc și fondator al Spinn Consulting din Istanbul, spune că rata inflației își va continua creșterea și va ajunge la 40-50% în martie.

Lira turcească a atins un minim istoric de 18,4 față de dolarul american în decembrie, însă a revenit rapid după o intervenție agresivă a statului pe piață și după ce Erdogan a anunțat o schemă pentru a proteja moneda.

În ultimii cinci ani, inflația s-a aflat la cote foarte mari în Turcia, afectând puternic economiile oamenilor dar și încrederea publică în Erdogan. Problemele economice s-au accentuat mai ales după ce președintele turc a forțat Banca Centrală să reducă dobânda-cheie, deși Turcia se confruntă cu o inflație cronică.

Viziunea lui Erdogan, contestată de economiști, este că dobânzile mici vor ajuta creșterea economiei și vor încuraja investițiile, producția, exporturile și ocuparea forței de muncă. Pe cale de consecință, asta va ajuta la reducerea costurilor și a prețurilor. Este însă o viziune eronată, total contrară teoriei economice și instrumentelor de intervenție dovedite experimental, spun experții.

Astfel, Banca Centrală a Turciei, care se confruntă cu o interferență crescândă din partea lui Erdogan, a redus dobânda cheie cu patru puncte procentuale de la începutul lunii septembrie, până la 15 la sută.

#tucia #lira turceasca #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populaţia Pământului ar putea atinge un maxim istoric de aproximativ 9 miliarde de locuitori. Estimările cercetătorilor

Cercetătorii din cadrul iniţiativei Earth4All pentru Fundaţia Global Challenges au declarat că, dacă lumea ar face un „salt uriaş” în ceea ce priveşte investiţiile în dezvoltarea economică, educaţie şi sănătate, populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni până în 2050.

Proiecţia a folosit un nou model pentru a explora două scenarii în acest secol, iar estimarea este semnificativ mai mică decât cele ale mai multor previziuni, inclusiv cele ale Naţiunilor Unite, potrivit Independent.

În primul scenariu, în care se aşteaptă ca lumea să continue să se dezvolte economic într-un mod similar cu cel din ultimii 50 de ani, cercetătorii estimează că populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,6 în 2050, înainte de a scădea la 7 miliarde în 2100.

În cel de-al doilea scenariu – numit de cercetători „Salt uriaş” – aceştia estimează că populaţia ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni în jurul anului 2040, urmând să scadă la aproximativ 6 miliarde de oameni până la sfârşitul secolului.

Aceştia spun că o investiţie fără precedent în reducerea sărăciei, în special în educaţie şi sănătate, precum şi în securitatea alimentară şi energetică, inegalitatea şi echitatea de gen, ar putea duce la acest scenariu.

„Principala problemă a omenirii este consumul de carbon de lux şi de biosferă, nu populaţia. Locurile în care populaţia creşte cel mai rapid au amprente de mediu extrem de mici per persoană, în comparaţie cu locurile care au atins vârful de populaţie cu multe decenii în urmă”, a declarat Jorgen Randers, un alt coautor.