Situație precară în sectorul energetic! Gavrilița: Starea de urgență, prelungită cu 60 de zile

Starea de urgență în Republica Moldova va fi prelungită pentru încă 60 de zile, a anunțat premierul Natalia Gavrilița în debutul ședinței Guvernului.

„Toată lumea a văzut deconectările de curent electric din ultima perioadă și a auzit și prognozele. În context avem în continuare nevoie de instrumente de decizie ca să avem grijă de oamenii noștri. Ce se întâmplă în Ucraina și consecințe umanitare pentru noi pentru toată regiunea și vom include în ordinea de zi și acest subiect. Am avut discuții foarte bune la București și suntem susținuți de prietenii noștri. Am discutat despre modificări la Ordonanța de Urgență pentru achiziția de energie electrică la preț plafonat din România”, a declarat Gavrilița.

Energocom a anunțat deja că din 1 decembrie va procura din nou energie electrică de la compania românească Hidroelectrica – 100 MWh bandă (24 de ore din 24) în perioada 1-11 decembrie și 20 MWh bandă din 12 decembrie până pe 31 decembrie. Prețul de achiziție, conform acestui contract, este de 450 RON/ MWh echivalentul a 90 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#urgență #gavrilita #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.