Situl Roșia Montană a fost înscris în patrimoniul mondial UNESCO

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a inlcus, marţi, situl Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie, scrie Aleph News.

Motivul pentru situl Roșia Montană a fost admis în patrimoniul UNESCO

La Roșia Montană se află cea mai importantă, extinsă și diversă din punct de vedere tehnic mină de aur din Imperiul Roman. Săpate în timpul ocupației Daciei între 106 și 271, galeriile se întind pe șapte kilometri și patru munți. Descoperirile arheologice din peisajul înconjurător dezvăluie, de asemenea, o multitudine de situri de prelucrare a minereului, adăposturi, clădiri administrative, cimitire și locuri sacre. Pentru construcție și exploatare au fost folosite tehnici inovatoare din întregul Imperiu Roman.

De exemplu, deshidratarea se făcea cu ajutorul unor roți cu palete hispanice acționate de benzi de alergare. Cu toate acestea, multe elemente ale peisajului minier sunt unice, inclusiv zonele miniere verticale suprapuse, cunoscute sub numele de hawsers, cu acoperișuri tăiate în trepte. În întregul său, Roșia Montană întruchipează o realizare de pionierat de neegalat în tehnologia minieră. Din cauza amenințării acute pe care o reprezintă licențele de exploatare minieră active, situl este, de asemenea, inclus pe Lista patrimoniului mondial în pericol, se arată pe site-ul UNESCO.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis marți că peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.

„Prin decizia de astăzi, comunitatea locală primește o șansă uriașă pentru dezvoltarea și – în același timp – conservarea patrimoniului. Acum va fi mult mai ușor de accesat finanțări pentru protejarea patrimoniului și investiții în activități economice, care să pună în valoare galeriile romane și peisajul minier al localității”, au transmis reprezentanții USR PLUS după anunțarea deciziei.

Conform experților, peisajul cultural minier Roșia Montană reprezintă „cel mai semnificativ, extins și divers din lume, datând din perioada ocupației romane a Daciei (106-127 î.Hr.)”. În plus, conține „cel mai reprezentativ exemplu de minerit subteran aurifer din lume”.

Decizia a fost luată marți, când se împlinesc 65 de ani de când România se numără printre membrii Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

Conform Ministerului Culturii, lista Patrimoniului mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural și a fost continuată apoi cu înscrierea de situri culturale:
– Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993),
– Biserici din Moldova (1993, 2010),
– Mânăstirea Hurezi (1993),
– Cetățile Dacice din Munții Orăștiei (1999),
– Centrul Istoric Sighișoara (1999),
– Biserici de lemn din Maramureș (1999).

Un alt sit natural înscris este reprezentat de Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei.

#rosia montana #UNESCO #destinatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.