Situl Roșia Montană a fost înscris în patrimoniul mondial UNESCO

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a inlcus, marţi, situl Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie, scrie Aleph News.

Motivul pentru situl Roșia Montană a fost admis în patrimoniul UNESCO

La Roșia Montană se află cea mai importantă, extinsă și diversă din punct de vedere tehnic mină de aur din Imperiul Roman. Săpate în timpul ocupației Daciei între 106 și 271, galeriile se întind pe șapte kilometri și patru munți. Descoperirile arheologice din peisajul înconjurător dezvăluie, de asemenea, o multitudine de situri de prelucrare a minereului, adăposturi, clădiri administrative, cimitire și locuri sacre. Pentru construcție și exploatare au fost folosite tehnici inovatoare din întregul Imperiu Roman.

De exemplu, deshidratarea se făcea cu ajutorul unor roți cu palete hispanice acționate de benzi de alergare. Cu toate acestea, multe elemente ale peisajului minier sunt unice, inclusiv zonele miniere verticale suprapuse, cunoscute sub numele de hawsers, cu acoperișuri tăiate în trepte. În întregul său, Roșia Montană întruchipează o realizare de pionierat de neegalat în tehnologia minieră. Din cauza amenințării acute pe care o reprezintă licențele de exploatare minieră active, situl este, de asemenea, inclus pe Lista patrimoniului mondial în pericol, se arată pe site-ul UNESCO.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis marți că peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.

„Prin decizia de astăzi, comunitatea locală primește o șansă uriașă pentru dezvoltarea și – în același timp – conservarea patrimoniului. Acum va fi mult mai ușor de accesat finanțări pentru protejarea patrimoniului și investiții în activități economice, care să pună în valoare galeriile romane și peisajul minier al localității”, au transmis reprezentanții USR PLUS după anunțarea deciziei.

Conform experților, peisajul cultural minier Roșia Montană reprezintă „cel mai semnificativ, extins și divers din lume, datând din perioada ocupației romane a Daciei (106-127 î.Hr.)”. În plus, conține „cel mai reprezentativ exemplu de minerit subteran aurifer din lume”.

Decizia a fost luată marți, când se împlinesc 65 de ani de când România se numără printre membrii Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

Conform Ministerului Culturii, lista Patrimoniului mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural și a fost continuată apoi cu înscrierea de situri culturale:
– Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993),
– Biserici din Moldova (1993, 2010),
– Mânăstirea Hurezi (1993),
– Cetățile Dacice din Munții Orăștiei (1999),
– Centrul Istoric Sighișoara (1999),
– Biserici de lemn din Maramureș (1999).

Un alt sit natural înscris este reprezentat de Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei.

#rosia montana #UNESCO #destinatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.