Skoda face mișcări pe piața feroviară pentru al opri pe Orban de a prelua producătorul spaniol de trenuri Talgo

Producătorul ceh de trenuri Škoda Transportation Group este postulat ca fiind partenerul industrial pe care CriteriaCaixa îl pretinde pentru a formula contraopțiunea concepută de Moncloa și care i-ar permite să preia controlul asupra Talgo, relatează El Economista.

Acest producător est-european pare să fie, până în prezent, singura mare companie din sectorul feroviar interesată să achiziționeze o participație la producătorul spaniol de trenuri.

Mișcarea pare să se încadreze în intențiile guvernului lui Pedro Sánchez de a opri oferta de preluare lansată de holdingul maghiar Ganz-MaVag (Magyar Vagon), care va fi finanțată integral de guvernul lui Viktor Orbán. Respingerea acestei operațiuni, recunoscută de însuși guvernul său în mai multe rânduri, având în vedere accesul Talgo la date strategice privind infrastructura feroviară, este încă în curs de examinare în Consiliul de Miniștri.

Potrivit elEconomista.es, directorii Škoda Transportation s-au deplasat la Madrid la sfârșitul lunii aprilie pentru a avea o primă întâlnire cu înalți funcționari din cadrul Ministerului Transporturilor. Întâlnirea s-a soldat cu aprobarea guvernului pentru posibila lor intrare și cu angajamentul executivilor cehi de a studia modul în care să realizeze investiția împreună cu principalii lor investitori. Întrebați de acest ziar, ei au declarat că „nu comentăm speculațiile de pe piață”.

Intrarea capitalului ceh în Talgo ar urma să se facă împreună cu CriteriaCaixa, administratorul de investiții al la Caixa, care este în prezent în atenția presei din cauza probabilei oferte de preluare a companiei saudite Taqa pentru Naturgy și a creșterii participației sale în Telefónica.

Compania prezidată de Isidro Fainé și condusă de Ángel Simón este deja la curent cu intențiile Škoda și continuă să analizeze posibilitățile cu acest nou partener industrial care ar răspunde așteptărilor sale, în special posibilitatea de extindere a piețelor și a capacității de producție, care este cea mai urgentă. Criteria a refuzat să facă orice comentariu sau evaluare în această privință.

În cadrul sectorului feroviar, portofoliul de produse al Škoda se concentrează pe producția de trenuri electrice autopropulsate cu un singur etaj și cu două etaje, precum și de locomotive, dar toate pentru servicii regionale și locale. Prin urmare, ca și în cazul Stadler – care pare să fi exclus participarea sa la operațiune – produsele Talgo, care sunt foarte concentrate pe segmentele de mare distanță și de mare viteză, ar garanta o nouă nișă de piață pentru producătorul central-european.

Calea ferată de mare viteză, o problemă pentru Skoda

Cu sediul în Republica Cehă, Škoda Transportation Group este specializat în fabricarea de vehicule și echipamente de transport și are o istorie îndelungată, care datează de peste un secol. Separat de Skoda Auto, care a fost preluată de Volkswagen, acesta face parte din grupul internațional de investiții PPF Group, care a realizat venituri de peste 1,4 miliarde de euro în 2023. Cu o prezență în 25 de țări și active de peste 43 de miliarde de euro, a fost fondat de Petr Kellner, care a murit în 2021. Văduva sa, Renáta Kellnerová, a moștenit imperiul care a făcut-o una dintre cele mai bogate femei din Europa.

Producția Škoda se concentrează pe tramvaie și trenuri pentru metrouri, servicii interurbane și regionale. De asemenea, produce autobuze electrice, troleibuze, tehnologie feroviară și sisteme de semnalizare și control. El Economista notează că absența sa pe segmentul de mare viteză ne invită să ne gândim la complementaritatea sa cu Talgo, întrucât ultimele modele fabricate de firma spaniolă sunt realizate pentru această piață (cum ar fi recentele Avrils livrate către Renfe) sau pentru distanțe lungi, cum ar fi trenurile ICE L pe care le construiește pentru DB din Germania și DSB din Danemarca.

Printre cele mai recente realizări ale sale se numără anunțul de săptămâna trecută privind fabricarea a 23 de trenuri electrice pentru RegioJet, cel mai mare operator feroviar privat din Europa Centrală, pentru 133 de milioane de euro. Cu o zi mai devreme, a anunțat, de asemenea, achiziționarea Cegelec, o filială energetică a multinaționalei franceze Vinci care produce componente și echipamente electrice pentru vehiculele de transport public, în principal tramvaie, troleibuze, metrouri și trenuri suburbane. În urma achiziției, firma a fost redenumită Electric Components A.S.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preluare #skoda #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.