Skoda face mișcări pe piața feroviară pentru al opri pe Orban de a prelua producătorul spaniol de trenuri Talgo

Producătorul ceh de trenuri Škoda Transportation Group este postulat ca fiind partenerul industrial pe care CriteriaCaixa îl pretinde pentru a formula contraopțiunea concepută de Moncloa și care i-ar permite să preia controlul asupra Talgo, relatează El Economista.

Acest producător est-european pare să fie, până în prezent, singura mare companie din sectorul feroviar interesată să achiziționeze o participație la producătorul spaniol de trenuri.

Mișcarea pare să se încadreze în intențiile guvernului lui Pedro Sánchez de a opri oferta de preluare lansată de holdingul maghiar Ganz-MaVag (Magyar Vagon), care va fi finanțată integral de guvernul lui Viktor Orbán. Respingerea acestei operațiuni, recunoscută de însuși guvernul său în mai multe rânduri, având în vedere accesul Talgo la date strategice privind infrastructura feroviară, este încă în curs de examinare în Consiliul de Miniștri.

Potrivit elEconomista.es, directorii Škoda Transportation s-au deplasat la Madrid la sfârșitul lunii aprilie pentru a avea o primă întâlnire cu înalți funcționari din cadrul Ministerului Transporturilor. Întâlnirea s-a soldat cu aprobarea guvernului pentru posibila lor intrare și cu angajamentul executivilor cehi de a studia modul în care să realizeze investiția împreună cu principalii lor investitori. Întrebați de acest ziar, ei au declarat că „nu comentăm speculațiile de pe piață”.

Intrarea capitalului ceh în Talgo ar urma să se facă împreună cu CriteriaCaixa, administratorul de investiții al la Caixa, care este în prezent în atenția presei din cauza probabilei oferte de preluare a companiei saudite Taqa pentru Naturgy și a creșterii participației sale în Telefónica.

Compania prezidată de Isidro Fainé și condusă de Ángel Simón este deja la curent cu intențiile Škoda și continuă să analizeze posibilitățile cu acest nou partener industrial care ar răspunde așteptărilor sale, în special posibilitatea de extindere a piețelor și a capacității de producție, care este cea mai urgentă. Criteria a refuzat să facă orice comentariu sau evaluare în această privință.

În cadrul sectorului feroviar, portofoliul de produse al Škoda se concentrează pe producția de trenuri electrice autopropulsate cu un singur etaj și cu două etaje, precum și de locomotive, dar toate pentru servicii regionale și locale. Prin urmare, ca și în cazul Stadler – care pare să fi exclus participarea sa la operațiune – produsele Talgo, care sunt foarte concentrate pe segmentele de mare distanță și de mare viteză, ar garanta o nouă nișă de piață pentru producătorul central-european.

Calea ferată de mare viteză, o problemă pentru Skoda

Cu sediul în Republica Cehă, Škoda Transportation Group este specializat în fabricarea de vehicule și echipamente de transport și are o istorie îndelungată, care datează de peste un secol. Separat de Skoda Auto, care a fost preluată de Volkswagen, acesta face parte din grupul internațional de investiții PPF Group, care a realizat venituri de peste 1,4 miliarde de euro în 2023. Cu o prezență în 25 de țări și active de peste 43 de miliarde de euro, a fost fondat de Petr Kellner, care a murit în 2021. Văduva sa, Renáta Kellnerová, a moștenit imperiul care a făcut-o una dintre cele mai bogate femei din Europa.

Producția Škoda se concentrează pe tramvaie și trenuri pentru metrouri, servicii interurbane și regionale. De asemenea, produce autobuze electrice, troleibuze, tehnologie feroviară și sisteme de semnalizare și control. El Economista notează că absența sa pe segmentul de mare viteză ne invită să ne gândim la complementaritatea sa cu Talgo, întrucât ultimele modele fabricate de firma spaniolă sunt realizate pentru această piață (cum ar fi recentele Avrils livrate către Renfe) sau pentru distanțe lungi, cum ar fi trenurile ICE L pe care le construiește pentru DB din Germania și DSB din Danemarca.

Printre cele mai recente realizări ale sale se numără anunțul de săptămâna trecută privind fabricarea a 23 de trenuri electrice pentru RegioJet, cel mai mare operator feroviar privat din Europa Centrală, pentru 133 de milioane de euro. Cu o zi mai devreme, a anunțat, de asemenea, achiziționarea Cegelec, o filială energetică a multinaționalei franceze Vinci care produce componente și echipamente electrice pentru vehiculele de transport public, în principal tramvaie, troleibuze, metrouri și trenuri suburbane. În urma achiziției, firma a fost redenumită Electric Components A.S.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preluare #skoda #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.