Skoda face mișcări pe piața feroviară pentru al opri pe Orban de a prelua producătorul spaniol de trenuri Talgo

Producătorul ceh de trenuri Škoda Transportation Group este postulat ca fiind partenerul industrial pe care CriteriaCaixa îl pretinde pentru a formula contraopțiunea concepută de Moncloa și care i-ar permite să preia controlul asupra Talgo, relatează El Economista.

Acest producător est-european pare să fie, până în prezent, singura mare companie din sectorul feroviar interesată să achiziționeze o participație la producătorul spaniol de trenuri.

Mișcarea pare să se încadreze în intențiile guvernului lui Pedro Sánchez de a opri oferta de preluare lansată de holdingul maghiar Ganz-MaVag (Magyar Vagon), care va fi finanțată integral de guvernul lui Viktor Orbán. Respingerea acestei operațiuni, recunoscută de însuși guvernul său în mai multe rânduri, având în vedere accesul Talgo la date strategice privind infrastructura feroviară, este încă în curs de examinare în Consiliul de Miniștri.

Potrivit elEconomista.es, directorii Škoda Transportation s-au deplasat la Madrid la sfârșitul lunii aprilie pentru a avea o primă întâlnire cu înalți funcționari din cadrul Ministerului Transporturilor. Întâlnirea s-a soldat cu aprobarea guvernului pentru posibila lor intrare și cu angajamentul executivilor cehi de a studia modul în care să realizeze investiția împreună cu principalii lor investitori. Întrebați de acest ziar, ei au declarat că „nu comentăm speculațiile de pe piață”.

Intrarea capitalului ceh în Talgo ar urma să se facă împreună cu CriteriaCaixa, administratorul de investiții al la Caixa, care este în prezent în atenția presei din cauza probabilei oferte de preluare a companiei saudite Taqa pentru Naturgy și a creșterii participației sale în Telefónica.

Compania prezidată de Isidro Fainé și condusă de Ángel Simón este deja la curent cu intențiile Škoda și continuă să analizeze posibilitățile cu acest nou partener industrial care ar răspunde așteptărilor sale, în special posibilitatea de extindere a piețelor și a capacității de producție, care este cea mai urgentă. Criteria a refuzat să facă orice comentariu sau evaluare în această privință.

În cadrul sectorului feroviar, portofoliul de produse al Škoda se concentrează pe producția de trenuri electrice autopropulsate cu un singur etaj și cu două etaje, precum și de locomotive, dar toate pentru servicii regionale și locale. Prin urmare, ca și în cazul Stadler – care pare să fi exclus participarea sa la operațiune – produsele Talgo, care sunt foarte concentrate pe segmentele de mare distanță și de mare viteză, ar garanta o nouă nișă de piață pentru producătorul central-european.

Calea ferată de mare viteză, o problemă pentru Skoda

Cu sediul în Republica Cehă, Škoda Transportation Group este specializat în fabricarea de vehicule și echipamente de transport și are o istorie îndelungată, care datează de peste un secol. Separat de Skoda Auto, care a fost preluată de Volkswagen, acesta face parte din grupul internațional de investiții PPF Group, care a realizat venituri de peste 1,4 miliarde de euro în 2023. Cu o prezență în 25 de țări și active de peste 43 de miliarde de euro, a fost fondat de Petr Kellner, care a murit în 2021. Văduva sa, Renáta Kellnerová, a moștenit imperiul care a făcut-o una dintre cele mai bogate femei din Europa.

Producția Škoda se concentrează pe tramvaie și trenuri pentru metrouri, servicii interurbane și regionale. De asemenea, produce autobuze electrice, troleibuze, tehnologie feroviară și sisteme de semnalizare și control. El Economista notează că absența sa pe segmentul de mare viteză ne invită să ne gândim la complementaritatea sa cu Talgo, întrucât ultimele modele fabricate de firma spaniolă sunt realizate pentru această piață (cum ar fi recentele Avrils livrate către Renfe) sau pentru distanțe lungi, cum ar fi trenurile ICE L pe care le construiește pentru DB din Germania și DSB din Danemarca.

Printre cele mai recente realizări ale sale se numără anunțul de săptămâna trecută privind fabricarea a 23 de trenuri electrice pentru RegioJet, cel mai mare operator feroviar privat din Europa Centrală, pentru 133 de milioane de euro. Cu o zi mai devreme, a anunțat, de asemenea, achiziționarea Cegelec, o filială energetică a multinaționalei franceze Vinci care produce componente și echipamente electrice pentru vehiculele de transport public, în principal tramvaie, troleibuze, metrouri și trenuri suburbane. În urma achiziției, firma a fost redenumită Electric Components A.S.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preluare #skoda #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.