Slovacia este pregătită în caz că i se sistează alimentarea cu gaz rusesc. Continuă să plătească în euro

Slovacia, țară care importă din Rusia 85% din gazele de care are nevoie, anunță că va menține plata în euro. În contextul în care Gazprom a sistat livrările de gaz spre Polonia și Bulgaria, Slovacia subliniază că este pregătită să facă față unei opriri a furnizării de gaze rusești.

Guvernul Slovaciei a dat asigurări miercuri că este pregătit pentru a face faţă unei „obstrucţii” în ceea ce priveşte furnizarea de gaze ruseşti, aşa cum s-a întâmplat în Polonia. În prezent, Guvernul slovac nu a oferit mai multe detalii despre acest subiect.

Premierul slovac, Eduard Heger, a precizat că Slovacia va menţine plata gazelor „în euro, conform regulilor stabilite şi recomandărilor Comisiei Europene”.

Circa 85% din gazele naturale importate de Slovacia provin din Rusia, aceasta fiind una dintre cele mai dependente ţări europene de Rusia.

„Rusia nu va rupe unitatea şi solidaritatea occidentală” a afirmat Heger, în legătură cu anunţata oprire a furnizării gazelor ruseşti pentru două ţări membre ale Uniunii Europene.

#Slovacia #plata in euro #Gaz rusesc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.