A fost lansat ghidul cu 50 de vinuri bune din Moldova

O nouă ediție a ghidului vinurilor bune din Moldova, Fine Wine Guide 22/23, a fost prezentată joi seara la librăria Cărturești, din incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Publicația este realizată de Andrei Cibotaru, degustător de vinuri la concursurile internaționale de vin și autorul site-ului specializat finewine.md.

Fine Wine Guide 22/23 conține, tradițional, o selecție cu 50 de vinuri, de la producători mari și mici din Republica Moldova. Este o selecție non-ierarhică, cu vinuri albe, roze și roșii, seci sau dulci, neapărat vinuri bune.

În premieră, publicația conține și o selecție cu câteva vinuri din România, medaliate la concursul internațional Vinarium, din juriul căruia face parte și Andrei Cibotaru.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

La fel, Fine Wine Guide descrie 10 vinoteci din Chișinău, care promovează cultura consumului de vin în Moldova. De asemenea, sunt descrise cele 4 regiuni vitivinicole cu indicație geografică protejată.

Fine Wine Guide este la 5-a ediție, fiind tipărit cu suportul Oficiului Național al Viei și Vinului. Ghidul este scris în limbile română și engleză.

„Fine Wine Guide este un îndrumător în lumea bogată a Vinului Moldovei. Le recomandăm amatorilor să le deguste, să se informeze, ca mai apoi să descopere vinuri bune într-un număr mult mai mare”, a declarat Elizaveta Breahnă, director interimar al Oficiului Național al Viei și Vinului.

Publicația va fi disponibilă în rețeaua Cărturești, în vinotecile din Chișinău, la pensiunile turistice, etc, iar varianta electronică – pe site-ul vincuvin.shop. De asemenea, Fine Wine Guide va fi prezentat la Vernisajul Vinului.

#Fine Wine Guide 22/23 #vinuri bune #Andrei Ciubotaru #ghid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova, tradițional unul dintre marii exportatori de ulei de floarea-soarelui, înregistrează schimbări majore pe piață, iar importurile cresc pe fondul problemelor din industria locală de procesare, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Datele analizate arată că în sezonul 2025–2026 (iulie 2025 – aprilie 2026), importurile de ulei de floarea-soarelui au urcat la 12.896 tone, în timp ce exporturile au ajuns la 73.322 tone. Deși exporturile și-au revenit față de sezonul precedent, raportul dintre export și import s-a redus semnificativ la 1 la 5,7, comparativ cu 1 la 43 în perioadele considerate normale.

Economistul susține că această schimbare reflectă o problemă structurală: procesarea internă funcționează sub capacitate, iar o parte importantă a materiei prime părăsește țara sub formă de semințe neprocesate, ceea ce obligă piața internă să acopere o parte din necesarul de ulei prin importuri.

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate în analiză este situația companiei „Floarea Soarelui”, controlată de milioanarul Vaja Jhashi, considerată simbolul industriei locale de procesare. Dacă în anii de vârf uzina exporta peste 180.000 de tone de ulei anual, acum aceasta a ajuns în postura de importator și a adus în perioada ianuarie–aprilie 2026 circa 985 de tone de ulei rafinat din Ucraina.

Potrivit lui Iurie Rija, compania și-a epuizat stocurile de semințe disponibile pentru procesare și a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a onora contractele comerciale existente. În paralel, reluarea producției la volume reduse a devenit nerentabilă din cauza costurilor fixe ridicate.

Analiza mai arată că traderii au fost mai competitivi decât procesatorii în relația cu fermierii, oferind plăți rapide pentru recoltă. Astfel, materia primă a fost exportată înainte să ajungă la fabrici, ceea ce a dus la situația în care una dintre cele mai mari uzine de procesare din Republica Moldova importă acum produsul pe care îl producea anterior în cantități mari.